Dosarul mitei de la Hidroelectrica a fost trimis in judecata. Un consilier al Ministrului Energiei, acuzat de luare de mita

Ioan Mihăilă, fostul consilier al ministrului Energiei, Constantin Niţă şi Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica, au fost trimişi în judecată de DNA. Cei doi sunt acuzaţi că au vrut să-l mituiască pe Remus Vulpescu, consilierul ministrul Daniel Chiţoiu, pentru ca Hidroelectrica să aprobe un contract de 260 milioane euro, despre care DNA spune că ar fi fost păgubos pentru statul român.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean – de luare de mită şi complicitate la dare de mită.

Un trader de energie din Cluj a apelat la un consilier ministerial ca să-i faciliteze semnarea unui contract de 260 de milioane de euro. Traderul, un “băiat deştept” din Energie, urma să cumpere 7 milioane de megawatti la un preţ preferenţial de 165 de lei/MWh faţă de 175 de lei/MWh, cât este preţul mediu al pieţei. Procurorii spun că paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei. DNA susţine că pericolul cel mai mare era ca Hidroelectrica să intre din nou în insolvenţă.

Remus Vulpescu a declarat la Gândul Live că exista un buget de şpagă de 7 milioane de euro.

Pentru acestă afacere, Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Constantin Niţă, s-a angajat să obţină toate aprobările. DNA spune că vânzarea de energie ieftină trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, membru în acest consiliu format din şapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui. A vrut însă o majoritate mai mare. L-a contactat pe Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu (PNL), membru, de asemenea, în acest consiliu. Acesta nu a luat şpaga, ci l-a denunţat la DNA, care l-a reţinut pe Mihăilă şi pe Eugen Brădean , implicat şi el în această “afacere”.

Miza spăgii de 1,4 milioane euro promisă lui Remus Vulpescu de către Ioan Mihăilă şi Eugen Brădean o reprezenta încheierea unui contract de 260 milioane euro cu compania ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj, al cărei reprezentant este omul de afaceri Rareş Criste. Din datele prezentate de procurori, compania din Cluj urma să beneficieze de un contract preferenţial, similar cu cele ale “băieţilor deştepţi” care au dus Hidroelectrica în insolvenţă.

Compania din Cluj urma să cumpere 7 milioane de MWh la un preţ de 165 lei/ MWh. Procurorii DNA spun că majoritatea energiei tranzacţionate aferente anului 2014 s-a făcut la peste 180 lei/ MWh, iar în luna octombrie 2013 au existat tranzacţii încheiate la preţuri de 180 lei/ MWh, respectiv 189 lei/ MWh. Astfel, în mod clar, compania din Cluj ar fi primit un preţ preferenţial.

Procurorii DNA au concluzionat că încheierea contractului cu firma clujeană ”ar fi condus la generarea unui prejudiciu de cel puţin 126 milioane lei, prin luarea în considerare a preţurilor medii pe piaţa OPCOM din 2014”.

DNA susţine că încheierea unui asemenea contract ar fi avut două efecte devastatoare pentru Hidroelectrica. Primul ar fi fost reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, scriu procurorii DNA în referatul cu propunerea de arestare a celor doi presupuşi mituitori ai lui Remus Vulpescu. Un al doilea efect ar fi fost acela că, în cazul în care Hidroelectrica ar fi semnat acest contract, el ar fi putut fi utilizat în instanţă de ”băieţii deştepţi” din energie.

Anul trecut, după ce Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, administratorul special Remus Borza a denunţat mai multe contracte păguboase încheiate în perioada 2006-2012 cu companii precum Energy Holding. Acest tip de contracte prin care ”băieţii destepţi” primeau energie ieftină sub preţul pieţei au păgubit Hidroelectrica cu 1,2-1,4 miliarde euro. Denunţarea acestor contracte s-a realizat prin instanţele de judecată. Încheierea unui contract similar acum, în 2013, după ce anul trecut acelaşi tip de afacere a fost considerată păguboasă pentru stat, putea să ducă la realimentarea companiilor precum Energy Holding cu energie ieftină de la Hidroelectrica. ”Impactul generat de încheierea unui astfel de contract asupra dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată în litigiile pe care Hidroelectrica S.A le are cu traderii de energie electrică pentru contractele denunţate de către administratorul judiciar în cadrul procedurii, poate determina respingerea acţiunilor formulate, în condiţiile în care Hidroelectrica susţine că încheierea unor astfel de contracte este profund păguboasă pentru viitorul companiei”, se arată în referatul DNA.