Multe semne de intrebare. Cum poate sta in picioare un dosar penal instrumentat de un procuror controversat din Satu Mare

Multe semne de intrebare. Cum poate sta in picioare un dosar penal instrumentat de un procuror controversat din Satu Mare

Multe semne de intrebare. Cum poate sta in picioare un dosar penal instrumentat de un procuror controversat din Satu Mare

by April 6, 2016 0 comments

Un caz penal  in care fostul director APIA  Satu Mare a fost trimis in judecata pentru luare de mita ridica numeroase semne de intrebare. Modul in care a fost intrumentata cercetarea penala, un flagrant controversat, declaratii dubioase  a doi martori,  ar trebui sa puna pe ganduri judecatorii care dau sentinta in acest dosar.  De semnalat este si faptul ca , in  fata instantei, denuntatorii si-ar fi schimbat depozitiile, mai mult, ei fiind  adusi la Tribunal, cu mandat, pentru declaratii.

Aceasta speta a fost intocmita de un procuror acuzat din toate partile de lucruri reprobabile, ceea ce poate atrage atentia asupra corectitudinii urmaririi penale. Este vorba despre procurorul Marius Iancu, fost sef DNA Satu Mare, care a fost sanctionat disciplinar, si dat afara din Directia Anticoruptie, acum activand in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Satu Mare. O dovada a felului in care a fost realizat rechizitoriul o constituie returnarea la DNA a dosarului pentru refacerea anchetei penale.

Din capul locului precizam ca  noi, Ancheteonline, nu judecam si nu stabilim vinovatii sau nevinovatii, ce putem face insa, este sa ridicam o serie de intrebari legate de acest caz. Potrivit statutului nostru, prezentam doar fapte.

Un dosar dubios

Fostul director APIA Satu Mare, Viorel Pintea a fost trimis in judecata, in stare de libertate pentru trei infractiuni de luare de mita. In rechizitoriu se arata ca “in perioadele martie-mai 2012 si 22-24 noiembrie 2013, inculpatul Pintea Viorel a pretins, in mai multe etape, de la un denuntator suma totala de 10.500 euro, din care a primit in total 5.500 euro, respective 3000 lei pentru a-si indeplini atributiile functionale stabilite prin fisa postulu. Sumele de bani si bunurile au fost pretense de inculpate in contextual derularii, intre intreprinderea individuala a denuntatorului si APIA Satu Mare, a unui contract privind infiintarea unei culture de vita de vie, valoare totala a jutorului nerambursabil acordat ridicandu-se la suma de aproximativ 1 milion de euro”.

De asemenea DNA sustine  ca “ la 16.05.2013, conform contractului de vanzare-cumparare, denuntatorul a instrainat cultura, in suprafata de 78,25 ha, cumparatorul preluand totodata, toate obligatiile care decurgeau din exploatarea vitei de vie. In data . In data de 22.11.2013, inculpatul Viorel Pintea a pretins denuntatorului suma de 3.000 euro, in condițiile în care, cultura de vita de vie nu mai era supusa monitorizării APIA, iar denuntatorul desfașura alte activitati agricole si zootehnice care presupuneau in continuare un control din partea APIA Satu Mare. La data de 24.11.2013, denuntatorul i-a inmanat inculpatului suma de 3.000 euro pretinsa, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”.

Tot in rechizitoriu se spune ca “inculpatul Viorel Pintea în baza aceleiași rezoluții infracționale a pretins de la un alt denuntator, administrator al unei societati comerciale, care are ca obiect activitati agricole si zootehnice supuse controlului APIA, cu privire la subventiile acordate pentru aceste activitati, bunuri (miei, vin și produse lactate) precum si suma de 30.000 euro, din care a primit bunuri (miei, vin și produse lactate) in valoare de 36.600 lei, pentru a-si indeplini atributiile functionale stabilite prin fișa postului”.

Returnat de Curtea de Apel Oradea

Interesant este faptul ca la doua luni dupa ce rechizitoriul a fost trimis in justitie, Curtea de Apel Oradea a returnat dosarul  procurorilor  pentru a fi refacut. Dovada cat de bine a fost intocmit!

Intregul caz prin care fostul director APIA Satu Mare  este acuzat de luare de mita, se bazeaza pe doua denunturi si un asa zis flagrant de luare de mita.

In primul rand trebuie semnalat ca  aceste  fapte prezentate de procurori nu prea mai stau in picioare, in conditiile in care se denuntatorilor si-ar fi schimbat depozitiile.

Si-ar fi schimbat depozitiile

Potrivit unor surse judiciare,   martorul Cornel Chereches, care, l-a acuzat pe inculpatul Viorel Pintea ca i-a dat mita,  in fata instantei, si-ar fi schimbat depozitia, sustinand  ca raporturile intre el si inculpatul Viorel Pintea au fost unele obisnuite. Mai mult acesta a precizat  ca Pintea, in calitate de director APIA nu l-a favorizat sau defavorizat  cu nimic si nici nu l-a conditionat de indeplinirea vreunui act.

In acelasi timp, al  doilea denuntator,  Dobras Grigore a declarat in fata judecatorului,   ca a avut raporturi de prietenie cu directorul Pintea, contrazicandu-se fata de cele declarate in fata politistilor. Mai mult, dupa cum ne-a precizat surse care au participat la proces, acesta  sustinand ca nu el ar fi facut acele acuzatii la adresa inculpatului.

Mai mult, dupa cum ne-au afirmat sursele citate, cei doi martori ai acuzarii au fost adusi la tribunal, pentru declaratii cu mandat, ei refuzand sa vina de buna voie, ceea ce  ar putea pune sub semnul intrebarii modul in care a fost intocmit acest dosar penal.

A pretinde nu inseamna a da mita

De asemenea, este de precizat  ca in intreg  rechizitoriu se vorbeste despre faptul ca inculpatul Pintea Viorel “a pretins” mita denuntatorilor.  O prima intrebare care o putem ridica referitor la modul in care s-a infaptuit dosarul penal: nu ar fi nevoie si de alte probe indubitabile ( pe langa cele doua denunturi), care sa evidentieze, fara putinda de tagada, ca inculpatul se face vinovat de luare de mita? Acest lucru deoarece  infractiunea de luare de mita presupune un complex de fapte: luare si dare de mita, iar a pretinde, presupune doar o solicitare verbala, presupus a fi existat doar in depozitia denuntatorului.  Normal, judecatorul va stabili  daca aceasta formulare din rechizitoriu are corespondent si in fapta penala, prevazuta in Codul Penal.

O alta intrebare pe care am putea sa o ridicam in privinta acuzatiilor aduse fostului director APIA Satu Mare este referitoare la veridicitatea denuntului facut de unul dintre martori. Potrivit rechizitoriului, o mita de 2500 euro depindea de aprobarea unei plati a APIA catre denunator( Cheresches Cornel), care detinea o plantatie de vie, pentru care trebuia sa primeasca o finantare de 1 milion de euro. In apararea sa, inculpatul Pintea Viorel sustine ca APIA Bucuresti, care instrumenta dosarul pentru finantarea plantatiei de vie, aprobase deja sumele necesare agricultorului. Trebuie precizat in acest sens, ca nu APIA Satu Mare dadea aprobari pentru acest dosar ( fiind vorba despre platile pe reconversia vitei de vie, venite de la Bruxelles), ci,d irect, APIA  Bucuresti. De asemenea, potrivit apararii, Chereches Cornel stia ca dosarul sau este aprobat de APIA Bucuresti, urmand sa I se faca plata, fapt pe care l-a sustinut si in fata instantei. . Deci, in concluzie, intrebarea este: pentru ce trebuia denuntatorul sa-l mituiasca pe directorul APIA  Satu Mare, de vreme ce aprobarea pentru fondurile nerambursabile,  venea de la Bucuresti? De ce mai era nevoie de mita daca banii de la UE urmau sa vina?

De asemenea, sunt puse sub  semnul  intrebarii si alte acuzatii din rechizitoriu: “ In data de 22.11.2013, inculpatul Pintea Viorel a pretins denuntatorului Chereches Cirnel suma de 3000 de euro in conditiile in care denuntatorul desfasura alte activitati agricole si zootehnice”. Potrivit activitatii APIA, controalele aferente anului 2013 avusesera loc pana in luna noiembrie, deci, lipseste motivul pentru care seful APIA sa fi cerut mita iar denuntatorul sa fi dat mita.

O inscenare?

Importanta este si o convorbire existenta la dosar din registrul interceptarilor telefonice. Este vorba despre o discutie dintre Stelian Calugaru, fost sef al DGA si denuntatorul Chereches din care rezulza faptul ca denuntatorul i-ar fi inscenat flagrantul de luare de mita.

Calugaru Stelian : Deci asa cum am stabilit da

Chereches Cornel: Bine

Calugaru Stelian: Insisti chiar daca el nu…la o adica sa-I zici domle spune-mi cat si am rezolvat…

Chereches Cornel: Asa ramane, am inteles

Calugaru Stelian: Eu sunt speriat de moarte..eu nu vreau sa plec..eu vreau sa fac agricultura pana la moarte..

Chereches Stelian: Am inteles (rade)…da…bine

Calugaru Stelian: (neinteligibil)…lui Pintea..tu areti asa dai…

Chereches Cornel: bine

Putem putem pune sub semnul indoielii si acuzatia celui de-al doilea denuntator,  care a declarat ca i-a dat mita in produse: vin, lapte si miei in valoare de 36 000 lei. Interesant este faptul  inculpatul Viorel Pintea  este producator de vinuri, el detinand propria podgorie. Mai mult, si de aceasta data, in rechizitoriu se spune ca inculpatul a pretins suma de 30 000 de euro, dar denuntatorul nu a avut aceasta suma si deci, prin urmare, nu i-a dat niciun ban. Cum oare poate sta in picioare o asemenea declarative de vreme ce nu este coroborata cu o alta dovada? Se merge doar pe increderea manifestata fata de denuntator?

Procurorul Marius Iancu, un caz de etica morala

O mare problema in justitie o reprezinta probitatea etica si morala a magistratilor. Cei care instrumenteaza si  dau verdicte in cazurile penale  trebuie sa dea dovada de curatenie morala. Ca sa judeci pe altul , trebuie sa stai in fata propriei judecati. Altfel, totul poate fi pus sub semnul intrebarii.

In cazul nostru este vorba despre un procuror , acuzat de multe fapte reprobabile si care a fost dat afara din DNA, tocmai pe motive morale si profesionale, acum activand in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Satu Mare.

Impotriva procurorului Marius Iancu au fost depune numeroase plangeri penale, care desi s-au solutionat cu NUP, a atras atentia sefilor sai de la Parchet si de la DNA, care l-au si sanctionat, in cele din urma. De exemplu, in 2013, Parchetul de pe langa Inalta Curte a deschis dosarul nr.143/P/2010 in urma unei plangeri inaintate Administratiei Prezidentiale de catre numitul Morar Sebastian, care a fost trimis in judecata pentru infractiunile de aderare si sprijinire a unui grup infractional si complicitate la contrabanda calificata.

Acest inculpat l-a acuzat pe procurorul Marius  Iancu de complicitate la traficul cu tigari pe granita de la Satu Mare. Iancu i-ar fi protejat pe  cativa ofiteri si agenti din cadrul Inspectoratului de Politie a Frontierei care ar fi fost implicate in fapte de coruptie si favorizarea infractorului.

“Procurorii Iancu Marius si Sigheartau Tiberiu i-au pus la dispozitie cms sef Giurea Tiberiu depozitiile inculpatilor in care se facea referire la ilegalitatile comise de el, in prezenta lor, dupa care de la dosarul cauzei au disparut actele in care se indicasera mijloacele de proba de cater inculpate in srpijinul afirmatiilor facute”, sustinea, in dosar, inculpatul Morar Sebastian.

Acuzatii grave

De asemenea, acesta a declarat in plangerea trimisa la Cotroceni ca procurorul Marius Iancu “ nu a desfasurat cercetari fata de agentul  Chis Tudor, lucrator de politie de frontiera la PCTF Halmeu, despre care inc. Moldoa Viorel a sustinut ca primea 1500 de euro pe tura de la un cetatean ucrainean, pentru a permite introducerea ilegala in tara a cantitatii de 399 baxuri de tigari, in conditiile in  care cetateanul ujcrainean era de accord sa colaboreze cu autoritatile in vederea probarii activitatii infractionale a agentului Chis Tudor, deoarece acesta era protejatul lui Giurea Tiberiu, caruia ii dadea o fractiune din sumele primate cu titlu de mita. Despre acelasi Chis Tudor, persoana vatamata a relatat ca desi a fost depistat in timpul serviciului avand asupra sa suma de 1700 euro, a carui provenienta nu a putut sa o justifice, cms. sef Giurea Tiberiu nu a luat masurile cuvenite, rezumandu-se doar la a-l muta disciplinar in alt punct de trecere a frontierei”.

In aceeasi plangere se mai arata ca “ in ceea ce-l priveste pe  inculpatul Moldovan Viorel, semnatul sesizarii a aratat ca acesta a propus in aparare audierea martorului de cetatenie maghiara Urr Laszlo, care a fost de accord sa se prezinte la sediiul DNA, insa la cateva zile dupa acest episode, martorul i-a comunicat lui Moldovan Viorel ca nu mai trebuie sa vina, deoarece procurorul iancu Marius i-a pretins, prin intermediul unei conostinte comune suma de 50 000 de euro, pe  care i-a remis-o pentru a pronunta o solutie favorabila in dosar, interzicandui-se totodata sa mai intre pe teritoriul Romaniei. In aceste conditii, Moldovan Viorel i-a reprosat procuroruluiu ca i-a dat 2000 de euro, doi miei si o lada cu wiskey, impreuna cu Simeon Emeric Robert, prin intermediul lui Sichet Cristian ( soferul Biroului Teriotorial satu Mare in cadrul DNA) si a lucratorului vamal Naghi vasile, pentru a obtine o solutie de scoatere de sub urmarire penala, aspect pe care magistratul a refuzat sa-l discute”.

Denuntatorul mai precizeaza ca “Inculpatul Moldovan Viorel i-a dat lui Sichet Cristian, in repetate randuri, tigari de provenienta ucraineana pentru a le comercializa, dup ace era asigurat de catre acesta din urma ca beneficiaza de protectia lui Iancu Marius”.

In cele din urma, procurorul Marius Iancu a primit NUP pentru infractiunea de luare de mita, dar in privinta acuzatiilor  de abuz in serviciu, s-a dispus disjungerea cauzei si declinarea competentelor in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte.

Marius Iancu este acuzat, intr-un alt dosar, cu nr. 341/P/2010, intocmit de Parchetul General, este acuzat de alte fapte de coruptie. In acest caz, Iancu este denuntat ca si-a construit o casa de vacanta  in localitatea Necopoi din judetul  Satu Mare cu material transportate cu ajutorul unui inculpate pe care l-ar proteja, iar costurile prestarilor de servicii s-ar face cu bonuri de benzina apartinand DNA. In plangerea inaintata Parchetului General se mai arata ca intreaga activitate ar fi fost intermediate de soferul sau, Sichet Cristian. In denunt se spune ca Sichet Cristian, impreuna cu procurorul Marius Iancu detin utilaje forestiere si folosind zilieri, defriseaza illegal padurea din zona localitatii Babta, iar masa lemnoasa este valorificata in zona orasului Carei. Acest dosar penal a fost solutionat cu NUP, dar totusi, cum se spune, “nu iese fum daca nu este foc”.

In concluzie, putem sustine ca , din pacate, activitatea profesionala a procurorului Marius Inacu este pusa la indoiala atat timp cat asupra sa planeaza suspiciuni legate de diferite fapte reprobabile, de implicare in activitati care nu fac cinste unui om al legii. Faptul ca a fost acuzat de diversi inculpati  de  protejarea unor organe de ancheta si mai  mult, ca a luat mita de la traficantii de tigari, poate ridica semne de intrebare referitoare la obiectivitatea manifetstata in intocmirea dosarelor penale.

Revenim cu noi dosare controversate instrumentate de procurorul Marius Iancu, in care au cazut victime persoane considerate  tap ispasitor.

 

 

Facebook Comments

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

<