Astăzi este zi de sărbătoare pentru România. Ziua de 4 iunie 2020 înseamnă Centenarul consființirii  României Mari, când Ungaria a semnat tratatul de pace cu țara noastră, recunoscând noile granițe trasate în urma primului război mondial. Este ziua aniversării eliberării Transilvaniei de sub cizma imperiului asutro-ungar, ziua libertății românilor din interiorul arcului carpatic. Dar este și ziua de aducere aminte a suferințelor de veacuri din Ardeal. O carte manifest, scrisă de un mare patriot român, diplomatul Vasile Stoica ( delegatul României în SUA), care a apărut chiar în timpul războiului, prezintă momentele triste trăite de românii transilvăneni.

”Suferințele din Ardeal” este un volum de referință în prezentarea faptelor petrecute în Ardeal, mai ales în perioada neagră a regimului terorii instaurat de puterea maghiară împotriva oricăror manifestări de emancipare națională a românilor.

Ziarul nostru va prezenta în acest articol,  ororile imperiului muribund, din perioada 1907-1913,  care, simțindu-și  parcă sfârșitul, lovește cu mai multă îndârjire, încercând eliminarea, prin forță,  a oricăror elemente ale  mișcării de eliberare  națională a românilor, așa cum apar publicate în cartea lui Vasile Stoica.  Astfel, orice încercare a românilor de apărare a nației, a drepturilor , a valorilor  și simbolurilor  naționale, este înecată în sânge (bătăi, schigiuiri, omoruri),  ani de temniță sau amenzi usturătoare.

Potrivit cărții lui Stoica,  un ziar local în limba magiară, din Ungaria,  scria că în 1916  se aflau în închisori, 2500 de români, preoți, învățători, avocați, intelectuali, toți lideri ai partidei naționale românești. În disperare de cauză, prigoana autorităților  ajunsese atât de departe, încât, purtarea tricolorului reprezenta o jignire la adresa ”statului național maghiar” și era pedepsită crunt de jandarmi. Imnul nostru național de astăzi, ”Deșteaptă-te române” era total interzis pe teritoriul Austro-Ungariei de atunci, iar cine îndrăznea să-l cânte…vai de mama lui!

În ”Suferințele din Ardeal”, preoții români apar ca fiind  rebelii cauzei naționale, de aceea, erau ținta predilectă a grofilor, mulți clerici ortodocși găsindu-și moartea în această bătălie inegală. O soartă crudă au avut-o și țăranii români, care păstrându-și tradițiile, mulți au căzut secerați pentru că se purtau în straiele naționale.  Ziarele românești erau suprimate unul după altul. Tribuna din Sibiu a fost interzisă, dar a fost redechis la Arad. ”Țara Noastră” a lui Octavian Goga nimeni nu știe cum a supraviețuit”! Toți redactorii au făcut pușcărie, iar amenzile curgeau nelimitat. Goga a fost arestat și condamnat de mulți ani de închisoare pentru articolele scrise și pentru lupta sa națională. Toate aceste evenimente se petreceau prin decizii judecătorești, la Budapesta sau Cluj-Napoca! O justiție total arbritară, care nu putea funcționa decât într-un imperiu perimat, unde dictatura bunul plac funcționa oriunde.

Prezentăm pagini din  cartea ”Suferințele din Ardeal”, scrisă de Vasile Stoica, în care sunt cuprinse măsuri luate de autorițățile maghiare împotriva românilor din  perioada 1907-1913:

”1907

5 Februarie:V. Moldovanu  e osândit în Cluj la  18 luni temniţă şi 1500 coroane amendă, pentru „agitaţie” săvârşite cu articolele sale din revista „Orizontul”.

11 Februarie:

Ministrul de interne refuză să aprobe statutele „Reuniunii Române de  Cântări” din  Beiuş, pentru că această reuniune a vizitat expoziţia din  Bucureşti în vara anul 1906.

12 Februarie:

În Arad sunt osândiţi pentru „agitaţii antipatriotice”: preotul  Ion Cure, la 3 luni, Aurel Cure, 3 luni, T. Cucoş, 3 luni, T. Vasile, 3 luni, T. Tutu, 3 luni, M. Iordan,  4 luni, Iosif Capruceanu, 4 luni, V. Ţigan, 4 luni  şi  G. Flore, 4 luni puşcărie ordinară. Laolaltă  31 luni .

2 Martie:

Simion Blajovan, preot în Hodoş e osândit în Timişoara pentru „agitaţie” la 1 lună temniţă.

5 Martie:

Andrei Ghidiu, protopop, e osândit în  Caransebeş  la 15 zile şi 200 coroane, Dr. Petru Barbu, profesor, la  10 zile şi 200 coroane, Dr. M. Brediceanu, avocat, la 8 zile  şi 200 coroane, d–ra Emilia Brodatschi la 8 zile şi 200 coroane, A. Sârbu la 8 zile şi 200 coroane şi M. Săbăilă  la 1 zi şi 25 coroane; toţi aceştia sunt osândiţi fiindcă au  spus că: „Românul cu Român trebuie să ţie”, sau fiindcă au avut vreo panglică  tricoloră: „agitaţie împotriva statului maghiar”!

8 Martie:

Ţăranul  Petru Laslău e osândit în Deva la 2 luni puşcărie ordinară,  pentru „agitaţie”.

18 A prilie:

Preotul  G. Magheru e osândit în Timişoara la  8 luni puşcărie ordinară, iar 4  ţărani la câte 3luni; laolaltă  20 luni de puşcărie pentru „agitaţie”.

23 Aprilie:

În  Berechiu (cott. Arad) primarul  Petru Pusta e străpuns de jandarmi în 194 faţa solgăbirăului Markovits,  pentru că protesta împotriva vecsaţiunilor ce făcea  Markovits şcoalei române din sat. Ancheta a stabilit că „primarul singur a atacat  pe cei 4 jandarmi”, iar ei săracii numai s–au apărat!

9 Mai:

În Tinca(cott. Bihor) la alegere de deputat, jandarmii împuşcă pe G. Măr caş, care rămâne mort, şi arestează pe mai mulţi inşi pentru „nesupunere în faţa  ”.

20 Mai:

Voicu Niţescu  e osândit în Cluj la 8 zile şi 40 coroane amendă pentru un articol „Constituţia engleză şi constituţia ungară” publicat în „Orizontul din Cluj ”.

25 Mai:

Redactorul revistei literare „Luceafărul”, Octavian C. Tăslăuanu e condam­nat la  15 zile temniţă, pentru că a făcut „agitaţie” într–un articol despre însem­nătatea culturală a lui  Papiu Ilarian.

12 Iunie:

24 de diletanţi, care jucaseră o piesă teatrală în Beiuş, sunt osândiţi pentru „agitaţie” la câte 20 coroane amendă; laolaltă 480 coroane.

12 Iunie:

D–na Anuţa Vlad, soţia d–lui Dr. Aurel V lad, e osândită la 1 lună temniţă şi 200 coroane amendă, pentru că la examenul unei şcoli primare româneşti a în­demnat pe copii să vorbească şi să cetească româneşte.

18 Iunie:

Voicu Niţescu e osândit în Cluj pentru un articol publicat în „Tribuna” din Arad, la  3 luni temniţă şi 200 coroane amendă.

1 Iulie:

În Făget (cott. Caraş–Severin), la „maialul” copiilor, 2 copii sunt arestaţi şi  bătuţi de jandarmi pentru că aveau tricolor la pălărie.

8 Iulie:

În Brad se bate toba în zi de târg, aducându–se la cunoştinţa tuturora că  purtarea tricolorului românesc va fi pedepsită cu cea mai mare asprime. O femeie din Vaca ,purtând tricolor în păr, e arestată şi pedepsită cu 10 coroane.

12 Iulie (Sf. Petru ortodox):

În Petruman (cott. Timiş) jandarmii sfârtecă haina d–rei  Sofia Cercel, pen­tru că în cusătura ei erau şi cele trei culori româneşti; arestează şi descing de  brâne pe Octavia Micu şi Viorica Gera. Solgăbirăul le pedepseşte apoi pe tustrele cu câte 1 zi temniţă şi câte 5 coroane amendă.

20 August:

Protopopul G. Iernea din cercul Sătmarului, e osândit la 100 coroane amendă pentru că a îndemnat poporul să ţie la limba sa românească.

22 August:

La alegerea din Beiuş a părintelui Vasile Lucaciu ca deputat în parlament, jandarmii străpung cu baioneta pe ţăranul I. Drăgoi şi–l poartă plin de sânge prin satele din jur ca să înspăimânte pe Români de a vota cu părintele Lucaciu.

25 August:

În Pănade, lângă Blaj, măcel îngrozitor. În sat e găzduit batalionul IV din regimentul de honvezi 24 alcătuit din Secui. Ofiţeri şi soldaţi Unguri cu toţii, îşi bat necontenit joc de „Valachii” din sat. Ofiţerii chefuiesc în şcoală şi se îmbată. Dascălul Ion Borcea vine să se plângă la nişte soldaţi, care se poartă necuviincios  cu poporul strâns în faţa şcoalei, fiind zi de Duminică. Căpitanul Jakab năvăleşte asupra lui, îl înjură şi–l izbeşte cu sabia în cap.

Dascălul cade mototol, căpitanul răneşte apoi grav pe însoţitorul dascălului, pe ţăranul Leon Ţipariu,un nepot al marelui Timotei Cipariu. Zbiară apoi la soldaţi, să puie mâna pe arme şi să zdrobiască pe toţi „Valachii” de pe aici. Soldaţii cu baioneta pe puşcă se năpustesc asupra bieţilor oameni, care fug în groziţi în toate părţile. Nu se mulţumesc numai să–i alunge din faţa şcoalei, ci îi gonesc şi pe uliţi, ba chiar şi în case, schingiuindu–i. Pe Ion Borcea Sorică,care tocmai venea din câmp cu carul, îl iau din car şi îl spintecă mortal cu baioneta. Două femei sunt spintecate de le ies intestinele din pântece. După repetatele intervenţii ale notarului  Grigore Simon, locotenent–colonelul dă ordin să înceteze măcelul, la orele 7 ½ seara. Mulţi inşi au fost răniţi chiar în casă la ei. Unele femei care se culcaseră, fură străpunse cu baionetele chiar în pat. Grav răniţi au fost:

Ion Borcea, dascălul (om cu 5 copii), Ion Borcea Sorică, G. Zerieş şi nevastă–sa Măria Zerieş (5 copii), Leon Ţipariu, văduva lui Dumitru Câmpeanu (5 copii), Ion Braşoveanu şi mamă–sa (femeie cu încă 3 copii),  Măria Ţipariu, Măria lui Z. Ciugudeanu (4 copii); uşor răniţi: Anton Irimie, Leon Ţipariu al lui Iacob, Ana Boldiş, Măria Dicoiu, Irimie Loghin, Vasile Bouariu, Petru Brad, Niculae Brad, Teodor Ţipariu şi nevastă–sa Ana Ţipariu, văduva lui Niculae Bărbat, Pavel Lupeanu, Vaier Borcea, Vasile Şarlea, Ion Câmpeanu al lui Augustin, Traian Lunceanu, G. Ciugudeanu, Alexe Poşa, primar, Dionid Aldea şi încă vreo zece inşi. Ancheta oficială a stabilit că soldaţii  „au fost atacaţi de către bărbaţii din sat; soldaţii numai s–au apărat”. Ori, în sat, sunt numai vreo 200 bărbaţi. Deci aceşti 200 de inşi au atacat cu mâinile goale un întreg batalion de soldaţi înarmaţi cu arme „Mannlicher” mitraliere şi baionete. Iar urmarea apărării faţă de atacatori e că între cei 40 de răniţi sunt 10 femei , între cei  10 răniţi grav sunt 5 femei. Vezi Doamne, femeile au atacat cu mai mare  înverşunare. Cu toate acestea nici un soldat n–a fost nici măcar zgâriat!

20 Septembrie:

Teodor V. Păcăţianu, redactor la „Telegraful Român” din  Sibiu, e osândit în Cluj  la 10 luni temniţă şi 700 coroane amendă pentru „agitaţie antipatriotică prin presă”.

1 Octombrie:

„Tabla regească” (Curtea de apel) din Timişoara pedepseşte cu 15 zile tem­niţă şi 20 coroane amendă pe I. Alionte, P. Herţilă, Dumitru Dona, Gheorghe Bona şi Dumitru Baba din Caransebeş, pentru că la sărbătorirea protopopului A. Ghidi u au cântat „Deşteaptă–te Române!” şi au preamărit România. Laolaltă  2 ½ luni temniţă şi 100 coroane amendă.

6 Octombrie:

În Pecica Română(cott. Arad), pe la orele 4 d.a. un jandarm, după ce flă căii  ca să evite vreun scandal, îl lăsară să joace la horă o dată ungureşte, se ceartă cu  un flăcău, scoate sabia şi năvăleşte asupra tovarăşilor lui: taie de tot mâna lui  Iancu Şiclovanu,  iar altuia îi face o rană mortală la grumazi. Vin şi alţi jandarmi cu baioneta pe puşcă şi rănesc încă ll oameni, iar lui Ion Trif îi sparg capul cu sabia şi cu un pat de puşcă.

13 Octombrie:

În Cristian  (cott. Braşov) un husar ungur beat e luat în râs de feciori. Husarii pleacă de la cazarmă înarmaţi ca să–l răzbune, năvălesc asupra Românilor,  care îşi petreceau liniştiţi la mese şi rănesc grav 25 de inşi, pentru că „Valachul  n–are drept să râdă de un soldat maghiar”.

13 Octombrie:

Tribunalul din Oradea Mare, deşi cei 36 de martori au dovedit nevinovăţia  acuzaţilor, osândeşte pe ţăranii din  Tinca: Moise Coş la 2 ani temniţă, Gheorghe Coş la 8 luni şi Ion Bertea la 3 luni, pentru că la alegerea de deputat în 9 Mai „au agitat în contra statului maghiar” şi „nu s–au supus autorităţilor”. Deşi din mărturisirile tuturora s–a dovedit că Gheorghe Coş nici n–a fost în sat în ziua aceea,  ci era în câmp, totuşi tribunalul n–a vrut să–l achite.

15 Octombrie:

Vasile Macrea, redactor responsabil la ziarul „Lupta” din Budapesta, e osândit  la 8 luni temniţă şi 800 coroane amendă, pentru „agitaţie antipatriotică prin presă”.

31 Octombrie:

Dr. Demetriu Lascu  e osândit în Oradea la 6 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru că a publicat în „Tribuna” o dare de seamă despre mişeliile ad­ministraţiei din Bihor.

18 Noiembrie:

4 ţărani din Micălaca sunt pedepsiţi de solgăbirăul din Arad cu câte15 zile şi câte 20 coroane, pentru că au cântat „Deşteaptă–te Române!” şi „Hora Uni­ri i ”.

23 Noiembrie:

Dr. Ion Lupaş, profesor la facultarea teologică din Sibiu, e osândit în Cluj la 3 luni temniţă şi 200 coroane amendă, pentru un articol „antipatriotic”, publicat  în „Ţara Noastră” din Sibiu.

23 Noiembrie:

Eugen Nyeki, candidat de avocat în Beiuş, e pedepsit cu 25 coroane, pentru  că în pălărie sub bandă purta o panglicuţă tricoloră.

23 Noiembrie:

N. Iova, de la „Tribuna” din Arad , e osândit pentru „agitaţie prin presă” la 6 luni temniţă şi 500 coroane amendă.

11 Decembrie:

Lucian Bolcaş, redactor la „Lupta” din Budapesta,  e pedepsit cu 14 zile temniţă şi 50 coroane amendă,  pentru o dare de seamă asupra faptelor „patriotice” ale solgăbirăului Korkan din Iam

(cott. Caraş–Severin).

16 Decembrie:

Macrea, redactor responsabil la „Lupta”, e osândit în Budapesta la 6 luni temniţă şi 1200 coroane amendă.

23 Decembrie:

Preotul Ion Popoviciu din Bârzova (cott. Arad), e osândit în Arad la 400 co­roane amendă,

pentru „agitaţii” în contra statului naţional maghiar”.

1908

11 Ianuarie:

Petru Mihuţia, invăţător in Camp langă Vaşcău, (cott. Bihor) e osandit in Oradea Mare pentru „agitaţie” la 7 zile temniţă şi 20 coroane amendă. Indemnase pe cei din sat să nu primească in casă pe candidatul ungur.

8 Februarie:

Gheorghe Stoica, redactor la „Lupta”, e osandit in Budapesta la 18 luni temniţă şi 1500 coroane amendă, pentru „agitaţie prin presă”.

10 Februarie:

Iuliu V. Ioanovici, redactor la „Libertatea” din Orăştie, e osandit in Cluj la 18 luni puşcărie ordinară, pentru „agitaţie prin presă”.

24 Martie:

Ministrul Apponyi ordonă o aspră anchetă de disciplină in contra profesorilor de la şcolile din Caransebeş, invinuiţi de „agitaţii antipatriotice”.

15 Aprilie:

Constantin Lucaciu, preot in Dorolţiu (cott. Sătmar), e condamnat de pretorul din Arded la o amendă de 500 coroane, pentru „agitaţii antipatriotice”.

19 Mai:

Sever Bocu, redactor la „Tribuna” din Arad, e osandit pentru agitaţie la 14 zile temniţă şi 200 coroane amendă.

27 Mai:

D–na Anuţa Vlad e osandită in Deva la 1 lună inchisoare şi 300 coroane pentru „agitaţie”.

20 Iunie:

Autorităţile din Oradea Mare pornesc anchetă disciplinară impotriva a 54 invăţători romani din comitatul Bihor, pentru „propovăduirea unui spirit nepatriotic in şcoală”.

27 Iunie:

Cornel Popovici, invăţător in Şegheşti (langă Beiuş), e osandit in Oradea Mare la 6 luni temniţă şi 200 coroane amendă pentru „purtare antipatriotică”.

7 Iulie (24 Iunie v. – ziua Naşterii Sf. Ioan Botezătorul):

In Hărău (cott. Hunedoara), jandarmii cu sergent–majorul Bajka stalcesc in bătăi pe ţărani la carciumă, pentru că stăteau povestind despre Avram Iancu. Pe măsarul Florescu din Deva, care povestea, il şi arestează şi–l dau pe mana judecătoriei. Bietul Florescu e pedepsit in Cluj cu 1 lună temniţă.

5 August:

Solgăbirăul din Boroşineu (cott. Arad), pedepseşte pe preotul Ion Popovici din Buteni cu 5 zile temniţă şi 100 coroane amendă, pentru că hainele copiilor cu sfeşnice la procesiune aveau chiotori din panglicuţă tricoloră.

17 Septembrie:

Ion Spuderca, redactor responsabil la „Gazeta Transilvaniei” din Braşov, e osandit in Cluj la 3 luni temniţă şi 500 coroane amendă, pentru că a reprodus după un ziar german o scrisoare a lui Bjoernstjerne Bjoernson, in care marele scriitor condamnă politica Ungurilor faţă de naţionalităţi.

24 Septembrie:

Silvestru Moldovan, redactorul „Foii Poporului” din Sibiu, e osandit in Cluj la 4 luni temniţă şi 400 coroane amendă pentru „agitaţie prin presă”.

28 Septembrie:

Ovid Gritta, redactor responsabil la „Ţara Noastră” din Sibiu, e osandit in Cluj la 6 luni temniţă şi 400 coroane amendă, pentru un articol „antipatriotic” al lui Darie Chendi.

20 Ocotmbrie:

Jugănariu, redactor la „Drapelul” din Lugoj, e osandit in Timişoara la 3 luni temniţă şi 400 coroane amendă, pentru că a reprodus după „Gazeta Transilvaniei” cateva pasagii din scrisoarea lui Bjoernstjerne Bjoernson.

12 Noiembrie:

„Curia” (Curtea de casaţie) din Budapesta, osandeşte pe Vasile Macrea, redactor responsabil al „Luptei” la 28 luni temniţă şi 5200 coroane amendă in bani, pentru „agitaţie prin presă”.

28 Noiembrie:

Sever Bocu, redactor la „Tribuna” e osandit in Oradea Mare la 2 luni puşcărie ordinară, pentru că sub titlul „Calvarul” a publicat in „Tribuna” o listă a fărădelegilor săvarşite de Unguri impotriva naţionalităţilor.

18 Decembrie:

In Orăştie 30 de inşi sunt citaţi la poliţie şi sunt pedepsiţi cu cate 30 coroane şi 2 zile inchisoare, pentru că la costumul naţional au purtat ici colo culorile tricolorului roman.

18 Decembrie:

Sunt pedepsiţi de poliţia din Orăştie cu cate 2 zile şi 30 coroane Dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali, fiindcă copilaşii lor aveau tricolor la costumele romaneşti.

19 Decembrie:

In Braşov se porneşte proces de agiaţie impotriva d–lor Partenie Cosma, Francisc Hossu Longin, G. Pop de Băseşti, Dr. Cassiu Maniu, Dr. Caius Brediceanu şi I. Simu pentru cele scrise in numărul jubiliar al „Gazetei Transilvaniei”. Invăţătorul N. A. Tulea e condamnat pentru agitare la 6 luni şi 15 zile inchisoare.

8 Februarie:

Victor Branişte, redactor la „Gazeta Transilvaniei” e osandit in Targul Mureşului la 3 luni temniţă şi 240 coroane amendă, pentru „agitaţie prin presă”.

10 Februarie:

Cassiu Maniu e osandit in Cluj la 1 an temniţă şi 1000 coroane amendă pentru „agitaţie prin presă”.

13 Februarie:

20 ţărani din Sălagiu sunt osandiţi pentru „agitaţii antipatriotice” la 200 zile temniţă şi 1000 coroane amendă.

14 Februarie:

4 ţărani din Gioagiu, pedepsiţi pentru agitaţie cu 20 zile temniţă şi 800 coroane amendă.

4 Martie:

Părintele Ion Moţa, redactorul „Tovărăşiei” şi „Foii Interesante” (ca supliment la „Libertatea” din Orăştie) e pedepsit cu 8 coroane de către procuror, pentru că factorul a pierdut un număr din „Tovărăşia” şi „Foaia Interesantă”, care astfel d–lui procuror nu i–a mai sosit.

22 Martie:

Rodina, de la „Sfatul Poporului” e osadit in Timişoara la 35 zile temniţă şi 200 coroane amendă pentru „agitaţie prin presă”.

21 Mai:

Jugănariu, redactor responsabil al „Drapelului” din Lugoj, e osandit in Timişoara la 4 luni temniţă şi 400 coroane amendă pentru „agitaţie antipatriotică prin presă”.

24 Mai:

Constantin Savu, redactor responsabil al „Tribunii” e condamnat in Oradea Mare la 6 luni temniţă şi 400 coroane amendă pentru aceeaşi fărădelege!

7 Iunie:

Victor Branişte, de la „Gazeta Transilvaniei”, e osandit in Targul Mureşului la 6 luni temniţă şi 1000 coroane amendă, pentru un articol „antipatriotic” intitulat „Sărbători vesele”.

16 August:

Protopopul Mihail Ciurdariu, din Dob (cott. Sătmar) e pedepsit de solgăbirău cu 1 zi temniţă şi 4 coroane amendă, deoarece cainele său, nefiind legat in curte, a lătrat după ungurul Keresztes Laszlo, care trecea pe stradă şi speriat a căzut peste nişte lemne. Martorii au dovedit că poznaşul de caine nici n–a ieşit din curte. Protopopul a făcut apel. Judecătoria cercuală i–a ridicat pedeapsa la 5 zile inchisoare şi 50 coroane. Să aibă grije dl. protopop altădată ca dulăul său să nu mai indrăznească a lătra după Unguri.

20 Septembrie:

Constantin Lucaciu, preot in Dorolţiu (cott. Sătmar) e pedepsit cu 200 coroane pentru că protestand in contra infiinţării unei şcoli de stat ungureşti in Dorolţiu cică „a ofensat autoritatea”.

12 Noiembrie:

Mihu Ciufudeanu e osandit in Cluj la 4 luni temniţă şi 300 coroane amendă, pentru un raport publicat in „Libertatea” din Orăştie despre aruncarea in aer de către Unguri a „Pietrii Libertăţii” şi a „Crucii lui Iancu” de la Blaj.

7 Decembrie:

Dr. Sever Dan, redactor al „Gazetei Transilvaniei”, e osandit la 4 luni temniţă şi 500 coroane amendă pentru o dare de seamă despre un proces de presă al „Gazetei”.

9 Decembrie:

Francisc Hossu Longin e osandit pentru un articol in „Gazeta Transilvaniei” la 1 an temniţă şi 1000 coroane amendă.

10 Decembrie:

Aug. Folea e osandit pentru un raport publicat in „Gazeta Transilvaniei”, la 2 luni temniţă şi 100 coroane.

1910

2 Ianuarie:

Octavian Goga, e arestat in Budapesta, pe cand voia să plece in străinătate, şi e dus sub escortă la Cluj in arest preventiv, având să răspundă în nişte procese de presă în locul redactorului responsabil al „Ţării Noastre” D. Marcu, care murise.

21 Mai:

In Mărgineni, sat curat romanesc langă Făgăraş, pădurarul erarial Erdosi şi 5 jandarmi au ridicat o poartă de verdeaţă in capul satului spre a primi pe candidatul ungur Verner Gyula. Mulţi inşi curioşi, mai ales femei şi copii, voiră să iasă din sat, să vază de departe incă apropierea alaiului lui Verner. Jandarmii interziseră ieşirea din sat, apoi de sub poarta de verdeaţă atat ei cat şi pădurarul, fără vorbă, traseră asupra celor adunaţi. Indată căzură morţi ţăranii tineri Vaier Lie şi Gheorghe Vlad, acesta ciuruit de 4 gloanţe. Mulţimea o luă la fugă, jandarmii şi pădurarul traseră asupra ei de la o distanţă de 300 de paşi, uciseră pe Gherasim Pandea şi pe Ion Şuvaina, băieţandrii de 16 ani, şi răniră mortal pe David Lie, care muri apoi in curand. Ancheta oficială a stabilit că jandarmii şi pădurarul erau in „legitimă apărare”, in 19 Ianuarie 1911 tribunalul din Braşov tot pe Romani i–a pedepsit „pentru nesupunere faţă de autorităţi” şi „aţaţarea la răscoală”!

Iunie:

Ţăranul Stan Tudor Doboş, din Apateu (langă Boroşineu), tată a 7 copii e osandit la 3 luni şi 10 zile temniţă, pentru că a zis că noi am venit inArdeal incă sub impăratul Traian, cu 800 de ani inaintea Ungurilor.

Iunie:

Dimitrie Bogoievici preot in Bănia (cott. Caraş–Severin) e pedepsit pentru „agitaţii” cu 6 zile temniţă şi 60 ccoroane amendă.

3 Iulie:

Ion lancu din Bucium Poeni (cott. Alba de Jos) e pedepsit de solgăbirăul din Roşia cu 200 coroane pentru că: pe fruntea calului de la trăsură atarna o panglică roşie, sub ureche era o placă de nichel, care precum spune ancheta „deşi privită de aproape e de culoare nichelului intinat, de departe insă pare galbenă”, iar sub această placă era prinsă o panglică vanătă. Ion lancu e pedepsit pentru „agitaţie” şi purtarea culorilor unui stat strein.

9 Iulie:

In Orăştie multă lume la targ. Jandarmii pornesc o goană după tricolor. Zmulg nu numai cingătorile, ci pană şi băierile de la trăistii bătand şi arestand o mulţime de ţărani, pe care apoi poliţia oraşului ii pedepseşte pentru „agitaţie” in contra statului naţional maghiar.

14 Iulie:

In Lupşa (cott. Turda Arieş), petrecere şi nuntă. Jandarmii in goana după tricolor năvălesc asupra nuntaşilor, le sfartică hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu o panglicuţă tricoloră. Bat şi arestează.

22 Iulie:

In Blaj jandarmii descing de brane tricolore peste 20 feciori şi fete, şi le fac proces de contravenţie şi de agiaţie.

2 August (Sf. Ilie):

In Olpret (cott. Solnoc Dobaca) jandarmii arestează pentru tricolor pe tinerii Gheorghe Radovan, Augustin Petiş, Flore Ciubăneanu şi Ionuc Pop şi bat pană la sange pe Toader Săbădaş, fiincă acesta n–a vrut să vorbească ungureşte cu ei.

9 August:

In Orăştie dna Anuţa Vlad e pedepsită cu 2 zile temniţă şi 40 coroane amendă, pentru că a purtat brau tricolor.

28 August:

Targ in Campeni. Jandarmii pornesc o goană nebună după tricolor; arestează, bat, sfaşie hainele. Pe o femeie o lasă in pielea goală in mijlocul străzii, după ce i–au sfarticat ia cusută cu roşu, galbăn şi albastru. Sunt mulţime de răniţi, unii străpunşi cu baioneta.

28 August:

In Ocna Sibiului jandarmii arestează pe d–na Anuţa Soreanu din Caracal, care era la băi: copilaşii dansei purtau tricolor la costum.

28 August:

In Ţelna, langă Ighiu (cott. Alba de Jos) jandarmii, cand ies oamenii din biserică ii descing de branele tricolore. După amiazi se năpustesc asupra unor feciori. Aceştia nu vor să dea branele, ci o iau la fugă. Jandarmii impuşcă de la 200 de paşi pe Ion Barz, care cade mort; aleargă apoi după Lazăr Tatu, care se refugiază intr–o casă, il ajung, il străpung cu baioneta, ii zdrobesc capul cu patul puştii, apoi il tarăsc la curtea erarială, unde acesta moare in cele mai groaznice chinuri alături de tovarăşul său. Fireşte ancheta oficială stabileşte că „jandarmii au fost in legitimă apărare”.

15 Septembrie:

Ion Gallu din Igriş, (cott. Torontal), e pedepsit de solgăbirăul din Periamoş, cu 1 zi temniţă şi 10 coroane amendă, pentru că a purtat brau tricolor.

10 Octombrie:

Părintele I. Moţa e pedepsit cu 40 de coroane pentru o broşură „antipatriotică”, in care spunea că trebuie să boicotăm pe streini.

16 Octombrie:

Romul Văţian, preot in Ghioroc (cott. Arad), naţionalist aprig, e pandit in cale, ziua de sergentul de jandarmi, şi e bătut cu patul puştii, pentru că n–a salutat pe domnul sergent.

Decembrie:

Romul Budoi, tipograf din Sibiu, e condamnat la 8 zile şi 200 de coroane pentru un articol publicat in nr. 24/1910 al „Foii Poporului”.

21 Decembrie:

In Galaţi, langă Făgăraş alegere de primar. Pretorul Bisztray, care avea dreptul de a stabili lista candidaţilor, vrea să–şi impuie cu orice preţ un om al său, care să–i stea intr–ajutor la toate matrapazlacurile lui de satrap. Ţăranii vor pe Niculae Comşa; pretorul nu vrea să–l candideze. Atunci ţăranii vor pe Ilie Mărhau. Bisztray nu–l vrea nici pe acesta. Poporul ridică pe Ilie Mărhau pe umeri şi vrea să–l ducă in faţa pretorului. Acesta dă ordin jandarmilor, să imprăştie lumea. Jandarmii trag salve in oameni, care fug, se aruncă apoi cu baioneta străpungandu–i pe la spate. Sunt 3 morţi (2 ciuruiţi cu gloanţe, iar unul ucis cu baioneta) şi 7 răniţi mortal, care insă au putut fi vindecaţi in Spitalul Brancovenesc din Bucureşti. Ancheta oranduită stabileşte iarăşi că jandarmii au fost in „legitimă apărare”.

1911

31 Ianuarie:

In Năsăud la o nuntă, jandarmii năvălesc asupra oamenilor fiindcă steagul vorniceilor era făcut din năfrămi roşii, galbene şi albastre, zmulg steagul şi–l sfaşie, zmulg apoi tuturora tricolorul de pe haine şi le fac proces de contravenţie.

8 Februarie:

„Tabla regească” (Curtea de apel) din Timişoara pedepseşte pe avocatul Dr. Ciupe cu 200 coroane, pentru că acesta a scris că judecătorul Mihaly prigoneşte pe Romani cand au procese la dansul, iar pe streini ii favorizează.

10 Februarie:

Constantin Lucaciu, preot in Dorolţiu (cott. Sătmar), e condamnat la 3 zile temniţă şi 60 coroane amendă, pentru că in discursul său de program ţinut in Berleşti a agitat impotriva „ideii de stat naţional maghiar”, indemnand poporul să ţie la limba sa romanească.

21 Februarie:

Octavian Goga, in locul redactorului D. Marcu care murise, e osandit la 1 lună temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articole din „Ţara Noastră”.

2 Martie:

32 de ţărani din Sancel (cott. Tarnava Mică), impreună cu preotul lor, sunt taraţi in faţa tribunalului din Elisabetopole (Ibaşfalău) pentru că au cantat „Deşteaptă– te Romane!”, iar preotul pentru că a zis „Romani suntem! măcar să ne şi omoare, tot ca Romani vrem să murim!” făcand astfel agitaţie impotriva „statului maghiar”. Tribunalul i–a achitat. Dar, „pentru adunări secrete” fuseseră pedepsiţi cu toţii cu cate 40 coroane; laolaltă 1320 coroane.

14 Martie:

In Dicio–San–Mărtin, protopopul Iosif Lita e pedepsit cu 8 zile şi 40 coroane, pentru că intr–o adunare poporală a zis: „Blestemat să fie acel Roman care nu va ţinea cu neamul său, ci va ţinea cu streinii!”

13 Aprilie:

Mitru, de la revista „Plugarul Roman” e osandit in Lugoj la 120 coroane amendă pentru un articol glumeţ, care insă cuprindea „agitaţie in contra naţiunii maghiare”!

12 Mai:

4 femei din Hodac (cott. Mureş–Turda) sunt pedepsite cu cate 4 zile temniţă şi cate 10 coroane amendă, pentru că au purtat brane tricolore.

15 Mai:

In Ocna Sibiului jandarmii arestează şi descing de braul tricolor pe copiliţa Paraschiva I. Balteş care venea din camp cu mamă–sa; o dau apoi pe sama poliţiei unde copila e pedepsită cu 1 zi inchisoare şi 5 coroane amendă in bani.

14 –16 Mai:

In Campeni iarăşi goană după tricolor. Fete şi neveste bătute, haine sfaşiate. Percheziţii jandarmăreşti prin case. Ancheta ordonată constată intr–adevăr mari violenţe săvarşite de jandarmi. Ziarul „Tribuna” ca spiritele să se potolească, e oficios inştiinţat că jandarmii vinovaţi vor fi aspru pedepsiţi. N–a fost pedepsit insă nici unul.

4 August:

D–na şi dl. Zaharia Barsan, impreună cu d–ra Braşoveanu, după ce in San–Giorgiul Romanesc au dat o reprezentaţie teatrală spunand şi versuri din „Carmen Saeculare” al lui Şt. O. Iosif şi D. Anghel, sunt arestaţi, pedepsiţi de pretor cu 300 coroane, apoi expulzaţi, deşi dl. Barsan era incă cetăţean ungar.

7 Octombrie:

„Tribuna” din Arad are la tribunalul din Oradea Mare pertractarea a 15 procese de „agitaţie antipatriotică prin presă” in Lugoj e arestat la Ispas pentru braul său tricolor, Achim Cioca. In Savăghisla (cott. Turda Arieş) in zi de targ jandarmii bat şi descing pe toţi cei cu braie tricolore. In Marcovăţ (cott. Timiş) descing şi arestează pe ţăranul Toader Ureche. In Moneasa (cott. Arad), la o petrecere neputand smulge tricolorul de pe hainele unei domnişoare, fiindcă era cusut, sfaşie haina. In Aiud in mai multe zile de targ acelaşi lucru.

Preuteasa Handrea din Mănărade (cott. Alba de Jos) e pedespită cu 3 zile inchisoare şi 40 coroane amendă, pentru că a oferit d–lui Iuliu Maniu un buchet de flori legate cu tricolor. In Tisa (cott. Arad) jandarmii descing pe ţărani de branele tricolore tocmai cand aceştia ieşiră intru intampinarea episcopului ortodox I. Pap din Arad. In Drăguş (cott. Făgăraş) jandarmii bat pană la sange şi apoi străpung cu baionete pe fruntaşul ţăran I. Groza, care era „Valach incanit”. In Făget (cott. Caraş–Severin) străpung cu baioneta pe tanărul Traian Murărescu. In Romos (cott. Hunedoara) impuşcă pe Mihai Hudiţa. Aurel Popovici, preot in Ticvaniul Mic (cott. Caraş– Severin) e osandit la 1 lună temniţă şi 200 coroane amendă, iar ţăranul Gruia Buna, din acelaşi sat, la 2 luni şi 200 coroane amendă, pentru că au dojenit pe cei ce votaseră la alegeri cu trădătorul Segeszku Jozsef. In Timişoara tribunalul condamnă pe G. Ţanţariu la 1 lună şi pe D. Codreanu la 8 zile puşcărie ordinară, pentru că „au calomniat” pe jandarmii care au făcut omorul din Galaţi, numindu-i „ucigaşi”. In Braşov tribunalul osandeşte pentru „agitaţie” pe Dr, Nic. Şerban la 3 luni temniţă şi 9000 coroane amendă. In Braşov tribunalul condamnă pe Dr. Nic. Şerban la 2 luni şi 200 coroane, pe Dr. T. Popescu şi pe preoţii: Al. Şerban, Moise Brumboiu, G. Vasu şi I. Fulicea la cate 1 lună şi 100 coroane – laolaltă 7 luni temniţă şi 700 coroane amendă, pentru că au cantat „Deşteaptă–te Romane!”

 1912

10 Ianuarie:

Dr. Nic. Şerban, avand intentate in contra sa 13 procese de agiaţie, e osandit la 4 luni temniţă şi 1600 coroane amendă.

29 Ianuarie:

Din seminarul superior de teologie catolică din Oradea Mare sunt eliminaţi 16 studenţi romani, pentru că au indrăznit să vorbească romaneşte intre danşii.

1 Iulie:

Apare bula „Christifideles Graeci” prin care se infiinţează episcopia ungurească de la Hajdu–Dorog. Satele noastre sunt in fierbere. Jandarmii şi administraţia incep violentări nemaipomenite asupra ţăranilor noştri ca să inăbuşe glasul nemulţumirii lor.

20 August:

In Odărău (langă Sătmar) pretorul imprăştie cu jandarmii o mare adunare poporală romanească, pentru că oratorii vorbeau romaneşte, iar el care era de faţă nu ştia această limbă.

Noiembrie:

Protopopul Mihai Ciurdariu din Dob, bătran de 70 de ani, e condamnat la 3 luni temniţă, pentru că şi–a indemnat de pe amvon parochienii să–şi cumpere şi să citească cărţi romaneşti. Ţăranii Isidor Ilea, Ion Man, Martin Popa, I. German şi Andronic Popa, din Ciuci (langă Uioara) sunt pedepsţi cu cate 15 zile inchisoare, pentru cantecul „Sus, Romane, sus!”

1913

15 Martie:

Studenţii romani din seminariile de teologie catolică din Ungvar şi Budapesta sunt supuşi celor mai amare umiliri, pentru că nu se arătaseră destul de „patrioţi” cu prilejul serbării revoluţiei ungureşti din 1848.

9 Aprilie:

Atanasie Hălmăgean, redactor responsabil al „Romanului” din Arad, e osandit de curtea cu juraţi din Oradea Mare la 2 luni puşcărie ordinară şi 300 coroane amendă, pentru „agitaţie antipatriotică prin presă”.

11 Aprilie:

In Moftinul Mic la orele 2 noaptea sunt arestaţi şi escortaţi la Sătmar preotul Gheorghe Mureşanu şi 15 săteni, pentru că n–au vrut să primească pe vicarul ungur Jaczkovics. Pentru punerea lor in libertate guvernul a cerut 160.000 de coroane garantă, pe care noi n–aveam de unde s–o dăm. Astfel bieţii oameni au rămas in arest preventiv incă un an şi 12 zile pană in 23 Aprilie 1914. Atunci li s–a terminat procesul, la care au fost 39 de acuzaţi şi peste 30 de martori. Preotul Mureşanu a fost osandit la 18 luni puşcărie ordinară, Ion Ceghi, bătran de 63 de ani, la 8 luni şi 3 săptămani, iar ceilalţi, la cate 6 sau 3 luni: laolaltă 7 ani şi jumătate de puşcărie ordinară…

16 Aprilie:

Constantin Savu şi Dimitrie Casimir, redactori, sunt osandiţi la cate 4 luni puşcărie ordinară, şi cate 500 coroane amendă, pentru „invinuiri nedrepte aduse administraţiei” şi pentru „agitaţii antipatriotice”.

18 Aprilie:

Octavian Gherman, preot in Hădărău (cott. Turda Arieş), e osandit de tribunalul din Turda la 3 luni temniţă şi 100 coroane amendă, pentru că in Duminica Rusaliilor 1912 a indemnat poporul, să meargă la congresul de la Alba–Iulia şi să protesteze impotriva epscopiei de Hajdu–Dorog, şi pentru că in chestia acestei episcopii a avut o ţinută potrivnică „naţiunii maghiare” şi „statului National maghiar”.

Astfel noi intr–un răstimp de abia 15 ani am stat in puşcărie – de cele mai adeseori in puşcărie ordinară, in rand cu hoţii şi criminalii – cel puţin 86 de ani şi jumătate, am plătit amende de cel puţin 93.597 coroane şi 70 bani; şi socotind că cheltuielile de proces sunt de trei ori mai mari decat amenzile, am cheltuit cu drumurile şi judecătoriile peste 300.000 coroane. De zece ori pe atatea insă sunt procesele şi osandele mascate: pentru păduri, pentru islazuri, pentru necurăţenie prin curte şi ştie Dumnezeu incă pentru cate alte pricini… Cate condamnări şi omoruri vor fi fost in 1914, de la izbucnirea războiului European incoace, numai Dumnezeu ştie. Ziarele ungureşti insele („Pester Lloyd”) mărturiseau că in puşcăriile ungureşti la sfarşitul anului 1916 erau peste 2500 de preoţi, invăţători, avocaţi şi alţi fruntaşi ai poporului nostru, aşteptand să fie judecaţi. Şi putem fi siguri că–i vom putea număra pe degete pe cei achitaţi. Intre Austro–Ungaria şi restul lumii astăzi e un zid de fier pană in nori, prin care nu mai pot răzbate ştirile despre crimele autorităţilor şi judecătoriilor austriece şi ungureşti.

Datele exacte sosite in America şi mai ales in Romania sunt foarte puţine. Ştim insă cu siguranţă că in 1915 peste 55 de preoţi au fost osandiţi la moarte prin spanzurătoare, pentru aşa zisa „trădare de patrie”. Intre ei se află şi Trandafir Scorobeţiu, fost preot in America şi in zilele din urmă preot in Roşia langă Sibiu. In puşcării toţi au fost chinuiţi şi bătuţi fără milă, incat mulţi inşi au şi innebunit de suferinţe. Amintim in deosebi următoarele cazuri: Mărioara Puia, tanără, dactilografistă la avocaţii Dr. I. Nestor in Blaj, a fost arestată in Septembrie 1915, pentru că a copiat din ziarul bucureştean „Adevărul” o poezie intitulată „Vrem Ardealul”. Invinuită de „trădare de patrie”, deşi pe atunci Romania nu intrase incă in război, a fost dusă in temniţa din Alba–Iulia, torturată şi siluită de jandarmi şi temniceri, iar pe la mijlocul lui Octombrie, incă inainte de a fi judecată, a fost ucisă acolo in puşcărie.

Dr. Zaharia Munteanu, avocat in Alba–Iulia, ginerele vechiului tribun de la 1848 Rubin Patiţia, osandit la moarte şi spanzurat la inceputul primăverii anului 1917. Pompiliu Dan, fost profesor la liceul nostru din Braşov, şi in anii din urmă, directorul puternicei şcoli primare din Zărneşti, osandit la moarte şi spanzurat de odată cu Zaharia Munteanu. Dr. Spiridon Boita, avocat in Braşov, osandit la moarte şi spanzurat tot atunci. Ion Coman, preot in Sita Buzeului, osandit la moarte şi spanzurat tot atunci.Coman Baca, preot in Poplaca, langă Sibiu, osandit la moarte şi spanzurat tot atunci. David Pop, invăţător in Herman. langă Braşov, osandit la moarte şi spanzurat tot atunci. Romul Cristoloveanu, invăţător in Raşnov osandit la moarte şi spanzurat deodată cu Zaharie Munteanu. Victor Pop, farmacist in Alba–Iulia, osandit la moarte şi spanzurat tot atunci. Dintre aceştia bătranul preot Coman Boca inebunise incă in temniţă. Cu toate acestea a fost spanzurat ca să vadă lumea cum se pedepsesc cei ce au indăzneala să ţie la sufletul lor romanesc.

Asta e stăpânirea ungurească astăzi”.