Jaful din pădurile Ardealului. Traian Băsescu știa! Cum au ajuns terenuri forestiere de peste 10 000 ha pe mana criminalilor de razboi

Intrarea la guvernare a UDMR va crea din nou emoții în unele regiuni din Ardeal, ținând cont de presiunile făcute de politicienii maghiari pentru a obține ce vor, chiar  dincolo de limitele legii. Instaurarea unor prefecți unguri  în așa zisul Ținut Secuiesc va dinamita  comunitatea românească din această zonă. Se vor crea iarăși condiții pentru abuzuri în procesul de retrocedare a pădurilor din Ardeal, existând pericolul ca procesele deschise pentru a bloca restituiri controversate, să fie retrase de către prefectură. O situație aparte se prezintă în Mureș, unde se afla pe rol peste 20 de dosare în cazuri de retrocedare a peste 30 000 de ha. În ultimii ani prefectura Mureș a reușit să blocheze în instanță retrocedarea a 44 000 de ha. O amplă analiză asupra tendințelor de acaparare a celor mai valoroase păduri din Ardeal o găsim într-un raport întocmit de prefectura Mureș în 2009 și trimis spre informare președintelui Traian Băsescu, la solicitarea acestuia.

 Prefectul PDL din acea periodă, actualul senator Marius Pașcan, a cerut chiar convocarea CSAT pentru că tendințele ungurilor de a pune mâna pe pădurile din Transilvania reprezentau o atingere adusă securității țării. Interesele politice  de atunci ( susținerea UDMR a Guvernului Boc) au oprit demersurile legale demaraate de Pașcan.  Din păcate, până în zilele noastre problemele au rămas aceleași, în parte s-au agravat.

 “Urmarea celor discutate cu dumneavoastră, trimit acest raport referitor la situația creată prin modul de aplicare a legii nr.247/2005, privind cererile de revendicare depuse pentru păduri, pășuni, fânețe, terenuri agricole și construcții de pe acestea, de moștenitorii foștilor grofi , Banffy Daniel, Lazslo Ianos, Kemeny Ioan, Elteto Farkas, în calitate de persoane fizice și juridice și a faptului că instanțele judecătorești ( judecătoria Reghin și Tribunalul Mureș), au admis în mod ilegal plângerile acestora față de hotărârile comisiei județene Mureș, prin care au fost respinse cererile de revendicare”, se arată într-o notă a prefecturii Mureș din 2009.

Un pericol major

 În acest document se precizează că „ văzând gravitatea deosebită a situației în ceea ce privește riscul ca 55% din fondul forestier aflat în administrarea Direcției Silvice Mureș din cadrul RNP, subordonat Ministerului Mediului, să fie acaparate/retrocedate fraudulos, determinate de cele de mai sus, anexăm informarea nr 12409/2009, spre competentă analiză”.

“Prin prezenta avem onoarea să vă aducem la cunoștință că la nivelul județului Mureș s-au formulat mai multe cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafețe forestiere, pășuni, terenuri agricole și construcții de pe acestea în baza legii 247/2005. Cererile au fost formulate după persoane fizice, foști proprietari sau persoane juridice( fiind vorba despre foste societăți pe acțiuni),iar antecesorii săi au avut calitate de acționari în cadrul acestor societăți ( fam. Banffy, Kemeny, Elteto, Farkas)”, se arată în notă.

Valoarea pădurilor revendicate: 1 miliard de euro

Prefectura susține că „interesul și activitățile menționate sunt generate de faptul că pădurile din județul Mureș, care sunt solicitate a fi retrocedate  -aproximativ 47 000 ha (55% din fondul forestier aflat și administrat de Direcția Silvică Mureș) sunt considerate cele mai bune din centrul Transilvaniei( fondul forestier din regiunea Deda –Reghin-Toplița din munții Călimani și Gurghiu), explotarea lor aducând un profit anual de peste 10 milioane de euro, în condițiile în care cu o bună administrare ( pădurea este regenerabilă), suprafața este evaluată de către specialiști la aproximativ 1 miliard de euro”.

Raportul explică faptul că moștenitorii grofilor unguri nu aveau dreptul legal să revendice aceste terenuri forestiere: “Imobilele solitate în baza legii 247/2005 au fost confiscate de statul roman anterior perioadei de referință 6 martie 1946-22 decembrie 1989 de la cetățeni maghiari, germani și italieni în baza legilor nr.498/1942, 443/1944, 478/1944, iar in baza legii 91/1945 au fost date în administrarea CASBI ( Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) , la recomandarea Națiunilor Unite, organism internațional care i-a precedat Organizației Națiunilor Unite, sau au fost expropriate în baza Reformei Agrare din 1921, fiind acordate despăgubiri de statului român”.

Trădarea față de țară se plătește

Procedând la verificarea cererilor și a documentelor anexate în vederea soluționării lor, “am constatat că terenurile în cauză au fost confiscate de statul roman în baza legilor nr.498/1945 privind regimul bunurilor statelor cu care România se găsește în stare de război, publicată în M.of. nr.152/3 iulie 1942, precum și legile nr 443/1944 și 478/1944, fiind considerate bunuri ale persoanelor considerate inamice statului roman și trecute în administrarea CASBI”, se mai spune în nota informativă.

Prefectura Mureș subliniază că “referindu-ne la principiile care au determinat legile fondului funciar nr.18/1991, a legilor nr.169/1997 și a legii 1/2000, precum și la modul în care au fost trecute în proprietatea statului român a bunurilor CASBI, comisia județeană de fond funciar Mureș a apreciat că cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în contextul legii 247/2005, nu formează obiectul acestei legi și nu pot fi soluționate potrivit acestora, adoptând soluție de respingere”.

Complicitatea liderilor UDMR

Drept urmare,  se arată în raport,  liderii UDMR s–au pus în slujba moștenitorilor grofilor unguri, încercând să promoveze în Parlament un proiect de lege care să legalizeze retrocedarea terenurilor ce au fost confiscate de statul român înainte de 1945 de la famiile de nobili maghiari  din cauza colaboraționismului lor cu regimul de ocupație hortyst din N-V Transilvaniei, mulți având un rol decisiv în crimele abominabile împotriva populației românești aflate din teritoriile cotropite, la avea vreme.  „A fost inițiat un proiect de lege de deputatul UDMR Puskas Zoltan, după intrarea în vigoare a legii 247/2005, prin care se dorea reglementarea legală a restituirii bunurilor care au făcut obiectul CASBI. Pentru materializarea demersurilor, cei în cauză i-au angrenat și pe parlamentarii Frunda Gyorgy și Kelemen Attila, care au inițiat și promovat proiecte legislative care să anuleze efectele legii CASBI”, se arată în nota prefecturii.

Cu toate că liderii UDMR au făcut toate demersurile ca acest proiect să treacă, în condițiile în care ei se aflau la guvernare, alături de PNL și PD, totuși, nu au primit susținerea parlamentară necesară,  actul normativ fiind blocat  la Camera Deputaților.

 În alocuțiunea din ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2006, deputatul PRM, Adrian Moisoiu, sublinia că “ne găsim în fața unei încercări de trece prin Parlamentul României o lege care este total imorală. Pentru că, conform regulilor războiului, bunurile la care se referă această lege, au fost confiscate  conform legilor de la nivelul anilor 1942,1944 si 1945. Vreau să subliniez și un alt aspect, care este deosebit de important, pentru că aceste bunuri care au fost confiscate, au aparținut unor dușmani ai poporului nostrum, care la momentul respectiv s-au înrolat în armatele hitleriste și hortyste și au luptat împotriva României. De asemenea aș dori să subliniez și importanța faptului că dacă am înapoia aceste bunuri, ar însemna să cedăm pădurile Transilvaniei aproape în totalitate către acești dușmani ai poporului roman”.

Au forțat legea în instanțe

Pentru că  acțiunile concertate ale moștenitorilor grofilor unguri, în complicitate cu parlamentarii UDMR au eșuat, iar comisia județeană le-a respins cererile de retrocedare, “aceștia au formulat plângeri la instanțele judecătorești”. “Prin sentințele pronunțate, instanțele au hotărât, în sensul admiterii plângerilor și anulării hotărârii comisiei județene Mureș de retrocedare pe motiv că pot solicita retrocedarea dreptului de proprietate și persoanele ale căror bunuri au fost confiscate de statul roman în perioada Regelui Mihai și care au fost în administrarea CASBI”, se mai spune în raport. 

Prefectura Mureș (condusă atunci   de actualul  senatorul PDL Marius Pașcan) precizează că deciziile judecătorești de admitere a plângerilor grofilor maghiari au ținut cont și de unele decizii luate în 2006, nr 837, din 8.09.2006, 10456 din 31.05.2006 și 11486 din 1.09.2006 și emise de Direcția pentru coordonarea și aplicarea legislației din domeniul restituirii proprietății funciare din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP).

Decizii politice iresponsabile

În aceste decizii luate de ANRP se arăta că proprietățile avute în vedere de legea 91/1945 pot face obiectul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza legii 247/2005.  “Ulterior, după ce conducerea ANRP a fost înlăturată aceasta a precizat că punctul de vedere formulat prin adresele mai susmenționate, a fost eronat, în sensul că solicitările de restituire a terenurilor expropriate prin legea 91/1945 nu pot face obiectul legii 247/2005”, se menționează în raport.

Dar răul deja fusese făcut, instanțele din Târgu Mureș și Mureș având adeja la dispoziție, la momentul potrivit cadrul normativ pentru a da câștig de cauza solicitărilor de admitere a cererilor de retrocedare și de anulare a deciziei negative date de  comisia județeană Mureș de reconstuire a dreptului de proprietate. Nota prefecturii scoate astfel  în evidență complicitatea autorităților centrale și coordonarea unei acțiuni aflate în afara legii, fapt care devotă un caz de abuz de putere. Elodând legea, ANRP a oferit cadrul “ilegal” instanțelor de judecată din județul Mureș, prin magistrați maghiari, pentru a se pronunța în favoarea solicitărilor grofilor maghiari.

 De fapt, toate acțiunile au avut o coordonare. După ce au observat că nu au câștig de cauză în Parlament prin modificarea legilor de retrocedare, decidenții unguri, în cârdășie cu autoritățile de la București, au creat o „ fereastră”  în legea 247/2005, printr-o interpretare abuzivă a acesteia. Această mișcare politicianistă ar fi  fost pusă la cale grație înlegerii decidenților politici din acea vreme, aflați în guvernarea PNL-PD-UDMR. La acea vreme, șef la ANRP era Ingrid Zaarour, fina premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a fost  în centrul mai multor scandaluri legate de modul discreționar în care a acordat despăgubiri unor foști proprietari, fapt rezultat din raportul Curții de Conturi pe anul 2006.

Acte emise de regimul hortyst, probe în instanță

Nici deciziile judecătorești pronunțate de magistrații de la Tribunalul Reghin nu s-au încadrat în termenii legali, susține prefectura Mureș. „Pentru revendicarea terenurilor forestiere care au aparținut societăților comerciale pe acțiuni, SC Gudenmesterhaza SA, SC Anonima Solvicultura Ardeleana SA prin încheieri de instanță ( în speță Judecătoria Reghin), s-a acceptat înființarea acestor societăți comerciale, dar în contextul legii 1/2000, prin încălcarea de fapt a acestor prevederi legale, în sensul că societățile comerciale nu pot, sub nicio formă, să fie asimulate formelor asociative – composesorate, obști de moșneni, obșt de răzeși, posturi grănicerești”.

 Raportul evidențiază cazuri de decizii  absurde, dincolo de cadrul legal,  luate de instanțele din Mureș  (în speță judecători unguri), care de exemplu, “au luat în cosiderare documente (  CF-uri) realizate în baza unor partaje voluntare și a schițelor din data de 30.11.1940, realizate la Reghin și aprobate de Comandamentul 9 de Armată “Honvezi” din Cluj, aceasta fiind o autoritate care nu deținea competența materială în speță”. 

Cu alte cuvinte, instanțele judecătorești din România au dat legitimitate unor acte normative întocmite în teritorii românești aflate sub ocupația trupelor hortyste în timpul celui de al doilea război mondial. Mai mult, aceste acte au fost acceptate  ca probe în instanță, în favoarea cererilor de retrocedare a terenurilor către acele familii de grofi unguri care s-au dovedit a fi dușmani ai statului român în perioada de cotropire a N-V Ardealului. 

“Aprobarea de către Judecătoria Reghin a înființării SC Gudenmesterhaza SA deschide perspectiva fraudării legii întrucât dă posibilitatea unora dintre acționarii fostei societăți comerciale pe acțiuni să se considere îndreptățite să revendice un drept de proprietate asupra terenurilor, drept pe care nu l-ar putea invoca, în nume propriu în contextul legislației actuale”, se evidențiază în nota prefecturii Mureș.

Deja 10 000 de ha pădure s-au pierdut

În raport se atrage atenția că o parte dintre moștenitorii foștilor acționari sunt cetățeni străini, „deci nu pot dobândi dreptul de proprietate, potrivit art 30 al legii 1/2000”. “Astfel, solicitanții Banffy Miklos, Ugran Istvanne Banffy Maria, Galanthay Emilie și Bthlen Farkas, nu dețin cetățenia română, deci , implicit nu au calitatea de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, în cererea de reînființare a SC Gudenmesterhaza SA, se menționează în fals că persoanelemai sus numite sunt cetățeni români”, se mai spune în raport.

În acest context, nota îl informează pe Traian Băsescu că “ la data prezentei ( n.r. 2009), există 2 sentințe definitive pentru suprafețele de 9323 ha după Banffy Daniel, fost ministru de război în Guvernul Ungariei hortyste pentru moștenitorii Banffy Eva, Bethlen Ana, Szentkuti Eva, pe raza comunelor Lunca Bradului, Stânceni și Răscolița și 159 ha pădure pentru Zichy Melania Georgia pe raza comunei Voievodeni”.

 Cu alte cuvinte, o instanță de judecată din România a retrocedat 10 000 de ha de teren forestier unui fost criminal de război, care a participat la pogromurile îndreptate împotriva poporului roman din N-V Ardealului ocupat de hortysti între 1941-1944!

În același timp,  prefectura Mureș informează că la acea dată (2009), se aflau pe rol 24 de dosare în diverse stadii ( pe rol, suspendate sau cu cereri de conexare), iar în cele aflate pe rol s-au dispus expertiză judiciară.

În concluzie, se arată că „ pe acest fond, este semnalată o stare de nemulțumire în rândul cetățenilor din localitățile limitrofe Defileului Mureș care consideră că schimbarea ilegală a proprietății pădurilor ar crea grave probleme sociale în rândul comunităților locale, singura sursă de subzistență a  acestora fiind participarea la activități aferente exploatării și întreținerii fondului forestier, culegerea fructelor de pădure, susținând că viitorii proprietari ( cetățeni unguri)  au demarat deja proceduri obscure care privesc înființarea unor ocoale  silvice private”.