Ștefan Ciprian Anghel : Muzeul Astra din Sibiu, cea mai mare expoziție etnografică în aer liber din Europa

Ștefan Ciprian Anghel : Muzeul Astra din Sibiu, cea mai mare expoziție etnografică în aer liber din Europa

Ștefan Ciprian Anghel : Muzeul Astra din Sibiu, cea mai mare expoziție etnografică în aer liber din Europa

by Septembrie 4, 2017 0 comments
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someonePrint this page

Ziarul nostru are onoarea de a vă prezenta, în exclusivitate, un interviu cu directorul Muzeului Astra din Sibiu, Ștefan Ciprian Anghel, reprezentant al unei instituții culturale de excepție, din țara noastră. Domnul Anghel ne vorbește despre cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, despre superlativele unor monumente de arhitectură rurală, dar și despre cel mai reprezentativ areal cultural al civilizației românești transilvănene. De asemenea, directorul Muzeului Astra ne face cunoscute proiectele înaintate Ministerului Culturii pentru sărbătorirea, în anul 2018, a Centenarului Marii Uniri.

1.Domnule Director, se ştie că Muzeul ASTRA din Sibiu are în structura sa cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Vă rog să ne prezentaţi câteva date referitoare la acest mare centru de cultură din România.

Muzeul ASTRA este un complex muzeal format din Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA sau Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cum mai este cunoscut, fiind muzeul cu cea mai mare expoziție etnografică în aer liber din Europa, deținând un patrimoniu format din mai mult de 350 de monumente de arhitectură și instalații tehnice pre-industriale, întinse pe o suprafață de aproximativ 100 ha, Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA care cuprinde o colecție remarcabilă de obiecte etnografice de pe teritoriul țării noastre, fiind trezorierul unei părţi din colecţiile Muzeului Asociaţiunii (1905), Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” cu un patrimoniu foarte bogat și variat ce deține piese din diferite colțuri ale lumii. Muzeul ASTRA deține unul dintre cele mai importante și renumite centre de restaurare, Centrul ASTRA pentru Patrimoniu cu laboratoare de ultimă generație care restaurează bogatul patrimoniu al muzeului, și nu numai, dar care pregătește totodată profesional viitori restauratori și conservatori. Tot sub tutela muzeului nostru funcţionează Departamentul de antropologie vizuală, ASTRA Film, ce pune în valoare activitatea de cercetare prin realizarea de filme documentare, binecunoscut prin organizarea ASTRA Film Festival, unul dintre cele mai renumite festivaluri internaţionale de film documentar şi antropologic.

2. Care ar fi superlativele Muzeul ASTRA?

Însăși Muzeul ASTRA, prin tot ceea ce reprezintă el, obiecte de patrimoniu, cadru natural și oameni, este un superlativ. Așadar, bogatul patrimoniu pe care Muzeul ASTRA îl gestionează este un mare atu în fața altor instituții de cultură: aici întâlnim de la cele mai simple obiecte care au dat sens vieții unor oameni la piese complexe, la construcții și instalații tehnice cu o valoare inestimabilă pentru devenirea noastră ca popor, adevărate capodopere ale măiestriei meșteșugărești și pe care noi astăzi le punem în valoare prin toate mijloacele secolului în care trăim. Oamenii care lucrează în muzeu, o adevărată echipă de profesioniști ce pune suflet pentru păstrarea și transmiterea mai departe a bogatului patrimoniu moștenit de la predecesori, dar și a sentimentului de apartenență la valorile identitar-culturale ale poporului român.

Muzeul ASTRA derulează o serie de programe culturale de punere în valoare a patrimoniului. Astfel, complexitatea programelor culturale pe care Muzeul ASTRA le derulează au menirea să salveze patrimoniul material și imaterial, și să determine publicul, să conștientizeze importanța și relevanța acestuia. În această ordine de idei, derulăm un program numit ASTRA Multicultural, în cadrul căruia sunt invitate toate comunitățile să își prezinte valorile culturale specifice, de la obiceiuri și tradiții la muzică și dans tradițional, de la meșteșuguri la bucătăria tradițională. Prin programul Târgul de Țară aducem în fața publicului valorile culturale ale diverselor comunități rurale, determinând astfel pe cei care ne trec pragul să le viziteze la ele acasă, să le cunoască mai bine și de ce nu să contribuie la păstrarea acestora. Suntem într-un fel datori față de aceste comunități care au contribuit la formarea patrimoniului pe care astăzi muzeele din țară și inclusiv Muzeul ASTRA le dețin.

3. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru a vizita Muzeul Astra din Sibiu?

Dacă vorbim strict de Muzeul în aer liber recomandăm turiștilor să ia în calcul o zi întreagă, deoarece expoziția etnografică în aer liber, dar și programele cultural-educative care se desfășoară în muzeu le vor atrage atenția într-un mod deosebit. Mai mult decât atât aceștia au posibilitatea de a servi masa în interiorul muzeului, la unul dintre cele două restaurante cu specific tradițional românesc. Pentru vizitatorii cu un timp limitat le recomandăm trasee tematice cum sunt Calea Minorităților Etnice, ce cuprinde gospodării precum cele de rudari din Vâlcea, de olari din Corund, de pescari lipoveni din Dobrogea și mai nou trei case săsești perfect funcționale, unice în peisajul muzeal românesc, unde vizitatorii pot lua parte la diferite ateliere: de cusut, de împletit paie, de pictat piese de mobilier, de gătit, de mustărit în funcție de sezon sau zona morilor, având în vedere faptul că avem cea mai mare și mai complexă colecție de astfel de instalații, și mai mult decât atât am reușit să facem trei dintre acestea funcționale, redându-le farmecul de odinioară. De asemenea, putem să le recomandăm vizitatorilor alte trasee tematice, în funcție și de interesul lor mai crescut fie pentru gospodării, fie pentru instalațiile tehnice și nu în ultimul rând le recomandăm o vizită a întregului muzeu cu trăsura cu cai.

4. Vă rog sa ne prezentați istoria și povestea Muzeului Astra din Sibiu.

Istoria Muzeului ASTRA, așa cum îl știm noi astăzi este una îndelungată și zbuciumată. Începuturile constau din inițiativa ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – înființată în 1861 cu sediul la Sibiu) din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de a organiza în orașele Transilvaniei expoziții publice cu produsele industriei casnice textile și ale meșteșugului țărănesc, pentru a promova industria națională. În acest context, o astfel de expoziție a fost vernisată la Sibiu, în anul 1881. La Adunarea generală a ASTREI din 1897, Corneliu Diaconovici a susținut pentru prima data ideea construirii la Sibiu a unui muzeu național, ce avea să fie inaugurat în 19 august 1905, într-o clădire construită special pentru acest deziderat în Parcul ASTRA din centrul orașului. Muzeul a funcționat până în anul 1950, când a fost desființat de comuniști, iar obiectele ce au fost salvate în timpul mutării dezordonate au intrat în colecțiile Complexului Muzeal Sibiu, fostul Muzeu Brukenthal. Odată cu acest fapt începe o nouă etapă în istoria Muzeului ASTRA, și anume înființarea în anul 1956 de către Cornel Irimie a Secției de artă populară în cadrul Muzeului Brukenthal. După organizarea expoziției de bază pavilionare s-a trecut la acțiunea de a crea cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din România. Astfel, după ce s-a primit terenul de la Primăria orașului și după îndelungi discuții cu privire la proiectul noii instituții, care avea să fie un muzeu al meșteșugurilor și industriilor populare de pe întreg teritoriul țării s-a aprobat în anul 1963 înființarea sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare. Din acest moment au început să fie transferate și reconstruite monumente care să ilustreze profilul tematic al muzeului, acesta fiind deschis publicului spre vizitare în anul 1967. În anii următori, Corneliu Bucur a lansat ideea integrării aspectelor ethnic-specializate în contextul socio-cultural de apartenență, astfel trecându-se de la un muzeu specializat pe instalații tehnice la un muzeu care să cuprindă ansamblul civilizației populare tradiționale. În anul 1990, denumirea instituției a fost schimbată în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, devenind o instituție de sine stătătoare.

În anul 1991 a fost înființat ASTRA Film cu rolul de a promova patrimonial material și immaterial prin intermediul filmelor documentare.

În 1993 a fost inaugurat Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” singurul muzeu din țară care are ca și activitate principală aducerea în fața publicului a diferitelor aspect legate de cultura, arta și civilizația popoarelor extraeuropene.

În 1997 a fost înființat Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, un muzeu care a cărui misiune este de a salva, conserva, promova patrimonial cultural material și immaterial aparținând sașilor, baza colecțiilor constituind-o patrimonial etnografic al Muzeului Carpatin care a funcționat în perioada anilor 1895-1920.

În final, în anul 2001 a luat ființă Complexul Național Muzeal ASTRA, una dintre cele mai vaste structuri etnomuzeale din țară, care înglobează toate departamentele amintite.

5. Care sunt proiectele pe care le aveţi în derulare în acest moment? Ce proiecte aveţi în lucru, în perioada următoare?

În acest moment avem mai multe proiecte în derulare aflate în diferite stadii de implementare. Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le avem în derulare constă în punerea în funcțiune a trei mori, două hidraulice și una acționată cu ajutorul forței cabalinelor. Ne dorim să punem în funcțiune și alte instalații din muzeu pentru a reda viața de odinioară din satul românesc într-un mod cât mai autentic cu putință. Am început realizarea unui traseu prin pădure care să fie ca o alternativă la traseele clasice și care să pună în evidență și mai mult cadrul natural, atât topografia locului cât și biodiversitatea din Muzeul în aer liber. Acest traseu va avea un dublu rol și anume de relaxare și învățare, dar și de a reface legătura omului cu natura. Un alt proiect într-un stadiu destul de avansat de implementare se referă la amenajarea luncii realizându-se parcele pentru grădini de legume, loturi de plante cerealiere, loturi de plante textile și o zonă de fâneață. Bineînțeles că printre aceste loturi vor fi și alei de vizitare; mai mult decât atât, publicul va putea gusta din legumele produse deoarece acestea vor fi folosite la bucatele tradiționale preparate în cadrul Târgului de Țară, zonă pentru care avem un alt proiect prin care să o reproiectăm (în prezent obturând unul dintre monumente) și să o utilăm cu un mobilier modular care să se plieze pentru orice tip de activitate. Crearea unui Centru de Activități și Resurse Regionale este un alt proiect pe care ne dorim să îl implementăm scopul rolul acestuia fiind acela de a forma și integra pe piața muncii meșteri calificați în diferite meșteșuguri tradiționale, în principal în prelucrarea lemnului și a fierului, deoarece am constat că există o mare problemă cu care noi muzeele și mai ales muzeele în aer liber ne confruntăm, și anume găsirea personalului calificat în aceste meserii. De asemenea, acest proiect vine și în sprijinul comunităților locale care în ultima perioadă au început să înțeleagă necesitatea păstrării și valorificării arhitecturii și a meșteșugurilor tradiționale care vor ajuta în viitor la dezvoltarea economică a satelor. Refacerea scenei de pe lac, echiparea corespunzătoare și realizarea unui amfiteatru verde cu o capacitate de locuri mărită este un alt proiect care va duce la diversificarea activităților pe care muzeul le poate oferi și totodată va contribui la creșterea nivelului calitativ față de ceea ce putem întreprinde cu infrastructura actuală. Alte două proiecte care vor contribui la o vizibilitate mult mai bună a Muzeului ASTRA în centrul orașului se referă la reorganizarea Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” și a Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”.

6. În 2018 vom sărbători Centenarul Marii Uniri. Cu ce proiecte vine Muzeul ASTRA

din Sibiu?

Primul proiect „Țăranul român, de la Război la Unire” are ca scop principal educarea și conștientizarea publicului, în special a tinerei generaţii, de importanța implicării țăranului român în actul Unirii. Publicul va fi implicat direct în trăirea și cunoașterea istoriei, oferindu-i-se posibilitatea de a experimenta viața de zi cu zi a țăranului român atât în calitatea sa de combatant, cât și de civil, implicat emoțional, dar și activ în suportul armatei.

Un al doilea proiect „Satul din spatele frontului” se va reda atmosfera din satele din România Primului Război Mondial, cu toate dramele aferente, dar și cu bucuria manifestată după Unire. Publicul va fi implicat direct în trăirea și cunoașterea acestor realități, în Muzeul în Aer Liber, la monumentele care au fost contemporane cu Prima Conflagrație Mondială și Marea Unire.

Un alt proiect are în vedere realizarea unui album de lux „Primul Război Mondial și Marea Unire în colecțiile Muzeului ASTRA” prin care vor fi puse în valoare piesele din cadrul colecțiilor de ceramică și textile, din fototecă și desenotecă care fac referire la Primul Război Mondial și Marea Unire.

Poze Muzeul Astra Sibiu

         

 

Facebook Comments
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someonePrint this page

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.