Casă cu casă. Povestea imperiului imobiliar patronat de Iohannis. Episodul 5: Biblioteca din fundul curții

Casă cu casă. Povestea imperiului imobiliar patronat de Iohannis. Episodul 5: Biblioteca din fundul curții

Casă cu casă. Povestea imperiului imobiliar patronat de Iohannis. Episodul 5: Biblioteca din fundul curții

by February 28, 2019 0 comments

Ancheteonline continuă, împreună cu revista Cațavencii seria dezvăluirilor despre retrocedările controversate care au avut loc la Sibiu, în vremea primarului Klaus Iohannis.

Cascada retrocedărilor masive, care a mutat imobilele din patrimoniul statului român în proprietatea Forumului Democrat al Germanilor și a Bisericii Evanghelice, e punctată, când și când, de episoade personale. Primar al Sibiului și președinte al FDGR, Klaus Iohannis n-a uitat să-și aloce imobile prin fals și uz de fals, așa cum spune instanța. Un spațiu cu destinație culturală, ajuns în proprietatea lui, a fost transformat în toaletă. Banii, dobîndiți oricum, au fost mereu mai importanți decît conștiința binelui public. (citește și AICI)

Procesul de retrocedare a creat situații paradoxale. Pentru că totul s-a desfășurat într-o legislație confuză, samsarii imobiliari au înotat excelent în apele tulburi. Așa s-a ajuns ca o bibliotecă publică din Sibiu să fie restituită unui fals proprietar și să ajungă, în final, WC public. Beneficiarul acestei afaceri: Klaus Iohannis.

Este vorba despre un spațiu imobiliar din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, care a ajuns în proprietatea lui Iohannis, în 2000, chiar în anul în care era ales primar al Sibiului. După ani de zile, instanța a decis definitiv și irevocabil că această retrocedare s-a făcut ilegal, prin fals, uz de fals și mărturie mincinoasă. Acest spațiu era parte din celebrul imobil din strada Bălcescu, pierdut de familia Iohannis în 2015, după ce a folosit un certificat de moștenitor fals.

Bibliotecă publică, evacuată

Păgubitul în acest dosar era un jurnalist din Sibiu, Marinescu Marius, care deținea, la adresa mai sus menționată, o bibliotecă publică privată, numită ”Biblon”. Marinescu avea un contract de închiriere cu Primăria pe perioada 1998-2000, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ani, potrivit OUG 40/1999 privind funcționarea așezămintelor culturale. Însă, după ce Iohannis a ajuns primar în 2000, a venit tăvălugul. Profitând de calitatea sa oficială, el a evacuat biblioteca, iar spațiul respectiv l-a trecut în proprietatea familiei sale, în urma unei retrocedări dubioase.

Marinescu și-a căutat dreptatea în Justiție. Dar nu a găsit decât dezamăgirea. Trei instanțe, soluții total diferite. De la agonie la extaz și, în final, dezolare. În timp ce, la Judecătoria Sibiu, familia Iohannis a primit câștig de cauză, susținându-se că “din actele depuse în cauză, forma de organizare în cadrul căreia pârâtul își desfășoară activitatea este cea de asociație familială care nu poate fi asimilată noțiunii de așezământ socio-cultural”, Tribunalul Sibiu i-a dat dreptate lui Marinescu: ”Instanța de fond a calificat greșit obiectul cererii, asociația familială se poate încadra în prevederile legii”.

În final, decizia definitivă a dat-o Curtea de Apel Alba Iulia, care s-a întors la argumentele juridice ale Judecătoriei Sibiu: ”Pârâtul fiind persoană autorizată, nu poate beneficia de prev. art. 4 din O.U.G. 40/1999, potrivit cărora proprietarul imobilului, la cererea chiriașului, să fie obligat să încheie un nou contract de închiriere pe o durată de 3 ani tocmai pentru împrejurarea nedemonstrată de pârât că ar deține un așezământ cultural”.

Primăria, pusă în slujba primarului Iohannis

Mai mult, magistrații s-au făcut că nu văd un conflict de interese cât carul. Primăria Sibiului, condusă de Klaus Iohannis, a devenit, în fața instanței, apărătorul intereselor cetățeanului Klaus Iohannis. Deși în cauză era reprezentantul administrației locale și era nevoit să apere drepturile statului cu privire la spațiul locativ din strada Nicolae Bălcescu, unde funcționa o bibliotecă publică, Iohannis s-a implicat personal, din calitatea de primar, pentru a apăra drepturile familiei sale. S-a ajuns astfel în situația absurdă ca cetățeanul Marius Marinescu, administratorul bibliotecii ”Biblon”, să apere în instanță interesele statului român și să se lupte cu Primăria Sibiu, care proteja dreptul de proprietate personală al edilului.

Klaus Iohannis, personal, și-a pus semnătura pe o întâmpinare trimisă de Primăria Sibiu, în instanță, prin care se cerea respingerea dreptului procesual al cetățeanul Marinescu: “Municipiul Sibiu, reprezentat de primarul Klaus Iohannis (…), în dosarul menționat privind pe reclamantul Marius Marinescu (…) formulează prezenta întâmpinare prin care solicită instanței să respingă acțiunea reclamantului atât ca inadmisibilă, cât și nelegală”.

Mai mult, instanța finală (Curtea de Apel Alba Iulia) nu a ținut cont nici de faptul că existau la acel moment hotărâri ale judecătorilor din Brașov care stabileau că spațiul anexă din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, ca parte a întregului imobil care a făcut obiectul retrocedării către familia Iohannis, a fost restituit pe baza unui certificat de moștenitor fals.

Iată ce spune Primăria Sibiu, în întâmpinarea sa depusă la Curtea de Apel Alba Iulia, sub semnătura primarului Iohannis: “Hotărârile instanțelor brașovene la care se face referire în cererea de chemare în judecată, prin care certificatul de moștenitor al pârâților Baștea Ioan, Iohannis Klaus și Iohannis Carmen Georgeta a fost anulat, nu duc la anularea calității de moștenitor a acestora, întrucât a fi moștenitor nu depinde de eliberarea unui simplu înscris, cum este certificatul de moștenitor”. O formă evidentă de conflict de interese! Klaus Iohannis s-a folosit de funcția publică pe care o deținea pentru a-și proteja o proprietate obținută printr-o retrocedare ilegală.

Biblioteca transformată în WC public

Ce s-a întâmplat cu acest spațiu după ce ajuns pe mâna familiei Iohannis? În 2000, Klaus Iohannis a evacuat din clădire biblioteca publică ”Biblon” și acest spațiu l-a închiriat unui sponsor al său din campania electorală, care l-a transformat în Internet-café. Noul beneficiar ne-a declarat, sub anonimat, că se ducea lunar la Primărie pentru a-i înmâna lui Iohannis, personal, 300 de mărci germane, reprezentând chiria negociată cu acesta. Fără nici o chitanță, fără contract înscris la Finanțe. Un an de zile a funcționat acest Internet-café. Apoi, spațiul care a fost odată bibliotecă publică a devenit WC public pentru două terase care funcționau în centrul Sibiului. Bineînțeles, pentru o chirie încasată la negru. Acum spațiul este închis, acoperit cu o prelată, dar pe care scrie, în continuare, WC public.

Trebuie menționat că familia Iohannis a pierdut definitiv, în instanță, imobilul din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, format din clădirea principală, care a fost închiriată unei bănci comerciale, spațiu anexă (despre care am vorbit în acest articol) și două apartamente, la etaj. Motivul: retrocedare ilegală, pe baza unor documente false. De altfel, Carmen Iohannis, soția președintelui Iohannis, este acuzată, într-o plângere penală depusă la Parchetul General și care face obiectul unui dosar penal, de fals, uz de fals și mărturie mincinoasă. Familia Iohannis a mai pierdut o casă, în strada General Magheru nr. 35, care a făcut obiectul unei alte retrocedări ilegale.

 

 

Facebook Comments Box

No Comments so far

Jump into a conversation

No Comments Yet!

You can be the one to start a conversation.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.