Politic Slider

Mesajul senatorilor SUA: Daca Parlamentul restrictioneaza lupta anticoruptie, relatiile dintre Romania si SUA vor fi afectate

by Ancheteonline June 9, 2014 0 comments

Sosiţi la Bucureşti într-o scurtă vizită în care s-au întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au declarat, intr-un interviu pentru ziarul Gândul, ca lupta impotriva coruptiei este un element fundamental pentru ca investitorii sa-si orienteze atentia catre Romania si ca o dezbatere despre protejarea imunitatii alesilor ar fi “de tot rasul” in SUA. Senatorii au mai declarat ca sunt dezamagiti de reactia slaba a Europei si a administratiei Obama in fata agresiunii Rusiei. Ei considera ca Europa si SUA trebuie sa se reinvesteasca in NATO si sa relocheze resursele aliantei mai spre centrul si estul Europei.  

Senatorii, membri ai Comisiei de politica externa din Senatul american, au fost intrebati care ar fi mesajul lor pentru parlamentari, in conditiile in care dupa vizita vicepresedintelui SUA, Joe Biden, acestia au votat impotriva ridicarii imunitatii unor parlamentari.

Senatorul John McCain a sustinut ca mesajul oficialilor SUA este acela ca respecta “enorm persoana care conduce institutia anticoruptie”. “Cred ca este un adevarat erou si evident, daca Parlamentul a actionat in asa fel incat sa-i restrictioneze activitatea si sa o dea inapoi, asta ne afecteaza relatiile. Nu incercam sa le spunem oamenilor de aici ce ar trebui sa faca, dar avem anumite standarde universale pe care ne asteptam ca toata lumea sa le respecte cat mai mult posibil. Tara noastra nu este lipsita de coruptie, se intampla tot timpul, dar ne luptam cu ea. Deci vrem sa vedem progres in acest domeniu. Si din nou, nu incercam sa interferam, doar incercam sa spunem clar ca ne afecteaza relatiile cu Romania, dar si cu alte tari”, a spus McCain.

De asemenea, senatorul Christopher Murphy a afirmat ca o dezbatere in SUA despre protejarea propriei imunitati, prin vot, de catre parlamentari ar fi “de tot rasul”. “Ideea ca Parlamentul poate proteja pe unii din membrii sai de anchetare este complet straina pentru noi, in SUA. Daca un procuror decide sa deschida un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic sa protejeze acea persoana. Si asa este corect si este un mesaj pe care il sustinem. Vedem ca se fac progrese si vrem sa sprijinim acest progres, dar aceasta discutie de a continua sa permitem Parlamentului sa se protejeze prin vot asupra propriei imunitati ar fi o dezbatere de tot rasul in SUA”, a sustinut Murphy.

In acelasi timp, senatorul Ron Johnson a afirmat ca singura situatie in care un om de afaceri va fi interesat sa investeasca in Romania este aceea in care va avea incredere ca legile se aplica in mod corect. “Singura cale prin care un om de afaceri, strain sau de aici, isi va asuma riscul sa investeasca un capital este daca va realiza ca aveti legi care se aplica tuturor in mod corect si ca exista un sistem necorupt. Semnele incurajatoare pe care le-am vazut, fie ca e vorba de ce s-a intamplat pe Maidan in Ucraina, oameni tineri iesind in fata si cerand un guvern mai putin corupt, fie ce auzim aici in Romania – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranta”, a explicat Johnson.

Cei trei senatori americani au vorbit si despre necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO şi să relocheze inteligent resursele şi capabilităţile militare ale Alianţei din Vest către centrul şi Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO şi-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică însă schimbarea structurii NATO sau stabilirea de noi baze militare în ţări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a bazelor deja existente, prin exerciţii comune şi rotaţii permanente de trupe, aşa cum se întâmplă deja în România.

Senatorul republican John McCain a explicat că această strategie de relocare a resurselor şi capabilităţilor militare ale NATO către Estul Europei, pentru a contracara Rusia, nu implică o restructurare a Alianţei sau o nouă structură de securitate. „Structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie, dacă te uiţi de când a fost creată, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică şi din interiorul comunităţii europene. Trebuie doar să ai curajul să reacţionezi în faţa lui Vladimir Putin şi să iei nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania”, a spus McCain.

Democratul Christopher Murphy a adăugat că este vorba şi despre alocarea corespunzătoare a resurselor în interiorul NATO: „Este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Şi cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.

McCain a arătat însă că această regândire logistică nu presupune noi baze militare nici în România, nici în alt stat NATO. „Asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilităţile existente, să facem exerciţii comune în mod regulat şi trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilităţile NATO din această parte a Alianţei. Sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operaţiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi şcoli, spitale în baze tradiţionale, pe care le ştim din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, aşa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care ruşii să intre printr-o breşă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.

Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a mai spus McCain.

Democratul Christopher Murphy a dat exemplul specific al Franţei, pentru contradicţiile din cadrul NATO:„Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveţi dreptate când sugeraţi că sunt tenisuni şi întrebări în Alianţă, dar din crize se naşte oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianţă în care merită să investească”.

„În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa”, a mai spus democratul Christopher Murphy.

Senatorul republican Ron Johnson a explicat la rândul lui că investiţiile SUA în apărarea NATO trebuie să fie întâmpinate de gesturi reciproce din partea Europei şi că, numai dacă fiecare aliat şi-ar atinge angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, bugetul apărării NATO ar creşte anual cu 82 de miliarde de dolari. „Eu cred că trebuie să recunoaştem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare”, a spus Ron Johnson, pentru gândul.

Cei trei senatori au mentionat şi situaţia ingrată în care se află SUA, care nu a nominalizat de aproape un an şi jumătate un ambasador cu puteri depline la Bucureşti, deşi România este un partener strategic al americanilor în regiune, lăsând misiunea diplomatică să fie condusă de însărcinatul cu afaceri Duane Butcher.

„Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă!”, a spus republicanul John McCain. „Motivul pentru care am venit aici este că vrem să sprijinim cât mai mult ce aţi reuşit aici în România şi parte a acestei relaţii este să avem o prezenţă diplomatică puternică aici, deci vom sprijini şi acest lucru cât mai mult”, l-a completat senatorul Ron Johnson pe colegul său de partid.