Utile

Lucruri de știut despre tocuri, care îți vor ridica nivelul de cunoștințe

by webeditor September 21, 2021 0 comments

Când citești sau vezi Cenușăreasa pentru prima dată, tocurile par magice, pentru că personajul principal primește viața la care a visat mereu datorită unei perechi de pantofi cu tocuri din sticlă.

Această magie se poate estompa în plan real. Uneori aceste obiecte de încălțăminte arată atât de bine în vitrinele  magazinelor, dar după câteva minute de mers regreți alegerea făcută. Alteori, însă, poate fi distractiv să le porți. Există o istorie fascinantă în spatele lor, care începe cu faptul că reprezintă un articol foarte practic al îmbrăcămintei masculine. Originea lor poate fi urmărită până în Iranul din secolul al X-lea. Soldații persani purtau tocuri în timp ce călăreau, deoarece ajutau la menținerea picioarelor în siguranță în etriere, în timp ce se ridicau în șa pentru a arunca sulițele. Iranul și Europa au avut o relație puternică în ceea ce privește comerțul și, până în secolul al XVI-lea, tocurile înalte au ajuns și în Europa. Au devenit un stil foarte adorat de toți bărbații europeni. Din nou, a existat inițial un scop practic, deoarece călcâiul înalt a funcționat ca un strat exterior pentru a preveni pătrunderea murdăriei pe pantofii lor.

Până în secolul al XVII-lea, pantofii cu toc înalt căpătaseră o formă mai asemănătoare cu tocurile de astăzi. Degetele de la picioare erau mai apropiate de sol, iar călcâiul era ridicat de un bloc mic. Pantofii cu toc înalt din secolul al XVII-lea erau un simbol al statutului. Numai bărbații înstăriți și-i puteau permite. Și doar cei care nu trebuia să lucreze îi puteau purta la nivel practic.

Ca atare, în această perioadă din istorie, tocurile înalte au devenit pantofii regilor, prinților și nobililor.

În secolul XXI, tocurile pot aparține de domeniul luxului, dar nu se limitează doar la acest sector. Există cel puțin o pereche în garderoba cuiva, iar în funcție de model, material și înălțimea efectivă, pot fi purtate cu diverse ocazii. Ele nu sunt ținute departe nici de sporturi și jocuri. Există maratoane în care multe femei se înscriu pentru a avea cea mai memorabilă alergare din viața lor cu acești pantofi mai puțin confortabili și, poate, folosind acest tip de eveniment ca sursă de inspirație, designerii s-au gândit să creeze pantofi sport cu toc înalt. Fără pantofi, majoritatea sporturilor nu ar putea fi jucate, dar un pantof este, de asemenea, de mare ajutor la masa de blackjack. Acesta este numele distribuitorului de carduri utilizat în aceste circumstanțe și a început să fie numit așa deoarece primele versiuni ale dispozitivului semănau cu pantoful cu toc. Versiunea online din zilele noastre nu poate oferi o viziune clară asupra acestui lucru, dar filmele vechi ar putea, cum ar fi Jinxed!, lansat în 1982.

Popularitatea stiletto-urilor și a altor pantofi cu toc înalt subțire, la începutul secolului al XIX-lea, este în mare parte responsabilă pentru popularitatea continuă a pantofilor de astăzi.

Cu toate acestea, ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea au văzut o schimbare în percepția tocurilor.

În anii ‘70, ideea de a purta tocuri pentru a mulțumi partea masculină a încetat a mai fi propagată, iar tocurile au suferit o scădere în popularitate în această fază a istoriei lor. Totuși, tot în această epocă au venit pe piață designeri precum Manolo Blahnik. Tocurile au fost privite dintr-o nouă perspectivă în anii 1980, când celebrități precum Madonna, Freddie Mercury și David Bowie au început să poarte pantofi și cizme cu toc, mai degrabă ca o declarație de modă decât ca o completare necesară a ținutei vestimentare.

În anii 1990, au apărut pe scenă unii dintre designerii noștri preferați de pantofi cu toc înalt. Nume precum Christian Louboutin, renumit pentru pantofii cu talpă roșie, Stuart Weitzman, renumit pentru încălțămintea sa unică presărată cu diamante și cizmele sale perfecte până la genunchi.

S-ar putea spune că inclusiv astăzi, natura, raționamentul și implicațiile culturale ale pantofilor cu toc înalt sunt complicate. Există două categorii de persoane care poartă tocuri; fie cu scop estetic, fie pentru a face o declarație de modă. Uneori tocurile fac parte dintr-o uniformă, ca în cazul însoțitoarelor de zbor, dar acestea nu se mai limitează strict la moda pentru femei. Creșterea modei androgine le-a readus în sfera bărbaților.

Tocurile sunt capabile de orice. Se pot adapta normelor sau le pot înfrânge. Uneori inconfortabile, te pot ajuta să-ți cunoști limitele. Extrem de fine, ele pot transmite eleganță, iar un pic mai robuste fiind, te transformă într-o persoană impozantă. Și există un aspect pe care cu siguranță nu îl putem nega, nu le vom putea da niciodată uitării, chiar și în eventualitatea în care vor fi înlocuite în totalitate de pantofii sport.