Decizia preşedintelui Ucrainei Viktor Ianukovici de a respinge semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a scos pe străzi zeci de mii de oameni nemulţumiţi, care îi cer demisia. Protestele violente care zguduie Ucraina au ajuns aproape de graniţele României. Violenţele dovedesc că protestele antiguvernamentale iau amploare şi nu se mai rezumă doar la capitala Kiev.Președintele ucrainean Viktor Ianukovici a acuzat miercuri opoziția de lansarea unei “insurecții”, în contextul în care confruntările și asaltul forțelor speciale s-au soldat cu cel puțin 25 de morți în centrul Kievului, ocupat de opoziție, relatează France Presse.

Potrivit unui bilanț reactualizat al Ministerului ucrainean al Sănătății, 25 de persoane și-au pierdut viața după reizbucnirea violențelor marți la Kiev; 241 de persoane, între care 79 de polițiști și cinci jurnaliști, au fost rănite. Un bilanț precedent consemna 18 morți, între care nouă polițiști.

Un jurnalist de la cotidianul ucrainean Vesti a fost împușcat mortal de atacatori necunoscuți, nu departe de locul confruntărilor, potrivit ziarului.

Țara pare să se scufunde în violență, în timp ce manifestanții au luat cu asalt clădiri publice și un depozit de arme la Lviv (vest), conform AFP.

Miercuri dimineață, Ministerul ucrainean al Apărării a infirmat că depozite de arme ar fi fost atacate de către manifestanți. Chiar și depozitul de arme al trupelor de interne, despre care se afirma că a fost capturat marți, este în ordine, potrivit Interfax-Ukraina.

Apelurile occidentalilor

Americanii și europenii au făcut apel la președintele Viktor Ianukovici să reia dialogul cu opoziția, în timp ce Moscova acuză Occidentul de escaladarea crizei în țara vecină. La rândul său, Varșovia și-a declarat temerea în legătură cu posibilitatea izbucnirii unui război civil în fosta republică sovietică, divizată între regiunile vorbitoare de limba rusă în est și sud și cele din vestul naționalist.

Într-un discurs către națiune, difuzat în toiul nopții, după o întâlnire de mai multe ore, dar fără niciun rezultat, cu liderii opoziției, președintele Viktor Ianukovici i-a acuzat pe aceștia din urmă că au ‘depășit limita’ atunci când au chemat la ‘lupta armată’ pentru a prelua puterea.

‘Acești așa-numiți politicieni au încercat să preia puterea prin încălcarea Constituției, prin violență și crime’, a afirmat șeful statului, dând asigurări că cei vinovați ‘vor fi aduși în fața justiției’.

Conflicte sangeroase pe strazile Kievului

Violențele au reizbucnit marți prin ciocniri în apropiere de clădirea parlamentului și au urmat seara prin asaltul poliției împotriva epicentrului mișcării de contestare.

Un asalt al forțelor speciale antirevoltă, echipate cu blindate, a fost lansat în fumul de la incendii și focuri de pneuri în centrul Kievului, în Maidan (Piața Independenței).

Manifestanții și polițiștii continuă să se afle față în față în piață miercuri dimineață, dar fără confruntări violente.

Mii de protestatari au rămas în acest loc emblematic al mișcării de contestare în urma virajului făcut de putere în luna noiembrie, care a renunțat subit la apropierea de Uniunea Europeană pentru a se orienta spre Moscova. Acțiunile de protest ale manifestanților proeuropeni, care au mobilizat sute de mii de oameni, s-au transformat peste câteva săptămâni într-o mișcare antiguvernamentală împotriva regimului președintelui Viktor Ianukovici.

Preoți, artiști și oameni politici s-au succedat pe scena care se află în continuare în Piața Independenței. Din când în când s-a interpretat imnul național.

Poliția a avansat și a luat poziție în jurul monumentului din mijlocul pieței, la scurt timp după 04.00 miercuri dimineață (02.00GMT), după o ploaie de grenade lacrimogene și asurzitoare. Corturile situate în jurul acestui monument au luat foc unul de la altul.

Pentru a se proteja de poliție, protestatarii au ridicat un zid de foc. O blindată aparținând trupelor speciale a fost incendiată cu cocktailuri Molotov.

Puterea a impus de marți un fel de stare de urgență, dar care nu este numită astfel: metroul din Kiev a fost închis și autoritățile au anunțat că traficul rutier în direcția capitalei va fi ‘limitat’ de la miezul nopții pentru a evita ‘escaladarea violențelor’.

În pofida condamnărilor care s-au multiplicat pe scena internațională, președintele Viktor Ianukovici le-a cerut manifestanților să evacueze Piața Independenței.

Violenţele de la Cernăuţi nu sunt nici pe departe singulare. Şi alte oraşe ucrainene sunt zguduite de manifestaţii antiguvernamentale.

La Liov, cordoanele de poliţie care barau accesul spre biroul guvernatorului au fost rupte, iar acesta a fost obligat să-şi prezinte demisia.

Mişcările populare par să fi cuprins mai ales regiunile din vestul Ucrainei, în timp ce în estul fostei republici sovietice, situaţia rămâne încordată.

Poliția a lansat un asalt asupra pieței Maidan din centrul Kievului, unde trei blindate cu tunuri cu apă avansau dispersându-i pe protestatari, potrivit EFE și AFP.

Manifestanții ripostau cu cocteiluri molotov. Mai multe corturi instalate în piața Maidan, ocupată de opozanți, au ars.

Potrivit poliției ucrainene, nouă persoane și-au pierdut viața în urma ciocnirilor izbucnite marți în centrul Kievului, în cursul cărora au fost răniți 150 de manifestanți și 47 de membri ai forțelor de ordine.

Deasemenea, manifestanții au luat cu asalt clădirea administrației regionale și sediul poliției din Liov, fief naționalist situat în vestul Ucrainei, a constatat un corespondent al agenției France Presse aflat la fața locului.

Douăzeci și cinci de persoane și-au pierdut viața în confruntările violente de stradă reizbucnite marți la Kiev între manifestanți și forțele de ordine, a anunțat miercuri dimineața Ministerul ucrainean al Sănătății, citat de Interfax-Ukraina.

“Au murit 25 de oameni, printre aceștia și un jurnalist de la ziarul (ucrainean) Vesti”, indică un comunicat al ministerului menționat.

Conform aceleiași surse, circa 241 de persoane au fost spitalizate, printre acestea 79 de polițiști și cinci jurnaliști.

Manifestanții au capturat arme într-o unitate militară din Liov (vestul Ucrainei) pe care au luat-o cu asalt în cursul nopții de marți spre miercuri, a constatat un corespondent al agenției France Presse aflat la fața locului. La capătul luptelor duse cu cocteiluri Molotov, care au dus la incendierea clădirilor militare, cei aproximativ 5.000 de manifestanți au preluat controlul asupra unui depozit de arme.

Președintele Viktor Ianukovici a refuzat să oprească asaltul forțelor de ordine asupra manifestanților din centrul Kievului și cere ca aceștia să evacueze piața Maidan, a afirmat opozantul Vitali Kliciko după ce a fost primit de șeful statului ucrainean, citat de AFP. ‘Președintele a spus că singura soluție este să evacuați Maidanul și să mergeți acasă’, a declarat Kliciko prin telefon postului de televiziune Hromadske.

Aproximativ 500 de opozanți au aruncat cu pietre înspre clădirea administrației regionale, unde au intrat fără să întâmpine rezistență. Ulterior, peste o sută de protestatari au luat cu asalt sediul poliție regionale.

Șase polițiști ucraineni au fost împușcați marți în ciocnirile cu protestatarii antiguvernamentali, au anunțat surse din cadrul poliției, ridicând la 14 numărul total al persoanelor care și-au pierdut viața la Kiev, transmite Reuters.

Reactia NATO

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat marți ‘profund preocupat’ de escaladarea violențelor la Kiev și a îndemnat toate părțile să se abțină de la orice act de violență și să reia dialogul fără întârziere, relatează AFP.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton, s-a declarat ‘foarte preocupată’ de ‘îngrijorătoarea escaladare’ a violențelor la Kiev, unde au fost uciși, potrivit poliției citate de Interfax, șapte civili și doi polițiști. ‘Condamn orice folosire a violenței’, a declarat Catherine Ashton, potrivit unui comunicat. Oficialul UE le-a cerut totodată autorităților ucrainene să abordeze ‘rădăcinile crizei’.

Ministrul interimar al justiției, Elena Lukaș, care face parte din acest grup, a declarat că, la întâlnirea avută în noaptea de marți spre miercuri cu liderii opoziției, președintele Viktor Ianukovici a cerut ‘oprirea imediată a capturării de sedii ale forțelor de ordine și de arme, oprirea escaladării conflictului în țară’.

Ucraina se află în pragul unei ”catastrofe naționale”

Ucraina se află în pragul unei ”catastrofe naționale”, a avertizat Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, făcând apel la încetarea imediată a violențelor și la restabilirea dialogului între putere și opoziție, informează RIA Novosti.

”De la începutul crizei politice și pe toată perioada confruntării, Biserica Ortodoxă Ucraineană a făcut apel în repetate rânduri la încetarea violenței și la soluționarea pașnică a conflictului. Din păcate, glasul Bisericii nu a fost auzit. La 18 februarie, pe străzile Kievului au reizbucnit confruntările violente, a curs sânge, au murit oameni. Biserica Ucraineană condamnă ferm vărsarea de sânge și face apel la încetarea imediată a violențelor și la restabilirea dialogului”, se arată într-un comunicat al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, citat de agenția de presă rusă menționată.

”Țara noastră se află în pragul unei catastrofe naționale. Acum, și puterea, și opoziția, și fiecare dintre noi trebuie să-și asume răspunderea în fața lui Dumnezeu pentru faptele sale. Pericolul unui război civil și al unei prăbușiri economice în Ucraina devine, din păcate, tot mai real”, indică același comunicat.

 

Antonescu: Apel la Ianukovici

Președintele Senatului, Crin Antonescu, face apel la președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pentru ‘încetarea imediată a reprimării sângeroase a manifestanților’.

“Forțele de ordine trebuie să acționeze respectând drepturile omului, inclusiv libertatea de exprimare și de a manifesta pașnic. Într-o societate democratică, poporul are dreptul de a-și alege și construi propriul destin, care nu poate fi confiscat de interesele unor lideri politici. În numele Senatului României, fac un apel la președintele Viktor Ianukovici pentru încetarea imediată a reprimării sângeroase a manifestanților. Violența generează și mai multă violență, iar escaladarea conflictelor nu poate fi calea către rezolvarea crizei politice din Ucraina. Reprezentanții demonstranților, opoziția și autoritățile de la Kiev au obligația de a se așeza la masa dialogului pentru a găsi rapid o soluție pașnică care să conducă la reconciliere”, susține Antonescu, potrivit unui comunicat remis miercuri.

Mircea Lucescu e îngrozit de evenimentele din Ucraina

Mircea Lucescu şi Şahtior Doneţk au programat meci în campionatul Ucrainei la Kiev, cu Dinamo, pe data de 2 martie, exact în inima tragicelor evenimente care se petrec în aceste zile.

Mircea Lucescu este îngrozit de ceea ce se petrece în Ucraina şi consideră că este imposibil să se reia campionatul dacă evenimentele tragice vor continua. “Da, am văzut și eu ce se întâmplă la Kiev, e absolut incredibil. Nu îmi vine să cred. Eu știu că noi vom juca primul meci pe 2 martie, la Kiev, cu Dinamo, însă dacă aceste proteste vor continua nu cred că ne vom mai deplasa. E aproape imposibil să joci fotbal în aceste condiții. Sunt șanse mari ca returul să fie amânat dacă lucrurile nu se vor așeza”, a spus Mircea Lucescu pentru fanatik.ro.

Scindarea etno-lingvistică, “cauza protestelor din Ucraina”

 

Jurnalistul “The Washington Post” Max Fisher susţine că evenimentele recente pot reprezenta “un moment important” atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa.

El susţine că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin “a făcut presiuni” pentru ca Viktor Ianukovici să renunţe la apropierea de Uniunea Europeană şi să se alăture Rusiei în uniunea comercială cu celelalte republici foste sovietice.

Max Fisher afirmă că evenimentele din Ucraina sunt complicate şi sunt cauzate de mai mulţi factori: trecutul de “componentă nefericită” a Uniunii Sovietice, gravele probleme economice, puternicele influenţe vestice în cultură, nemulţumirea generală cauzată de corupţia din rândul guvernului, douăzeci de ani de politică divizată şi senzaţia că Viktor Ianukovici a cedat în faţa lui Vladimir Putin.

“The Washington Post” a publicat o hartă care ar putea să explice protestele din Kiev.

Scena politică a Ucrainei este împărţită în două facţiuni dictate de etnicii ucrainieni şi cei ruşi, iar “ce se întâmplă acum este rezultatul diviziuni dintre cele două populaţii, a căror reconciliere nu a avut loc niciodată”, spune Max Fisher.

Integrarea europeană, “proces complicat”

Jurnalistul compară diviziunea etno-lingvistică din Ucraina cu cea din Statele Unite ale Americii, dintre “America roşie”, reprezentată de partidul Republican şi “America albastră” a partidului Democrat, însă subliniază că scindarea este mult mai adâncă.

Actualul conflict politic din Ucraina, care are la bază înclinarea balanţei înspre Europa sau Rusia, este echivalentul neînţelegerilor din Statele Unite care privesc reglementarea deţinerii armelor de foc, avortul şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex, “la pachet”.

Protestele din capitala Kiev, trimit un mesaj clar: ucrainienii îşi doresc integrarea în Uniunea Europeană, însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în Ucraina în luna noiembie şi citat de “The Washington Post”, 45% dintre cei intervievaţi s-au declarat în favoarea acordului cu Uniunea Europeană, 14 procente au spus că şi-ar dori un acord comercial cu Rusia, iar 41% au spus că sunt indecişi sau că nu îşi doresc niciuna dintre cele două variante.

Etnicii ucrainieni sunt cei pro Europa, în condiţiile în care, Uniunea Europeană este văzută ca o alternativă pentru Rusia.

Max Fisher este de părere că protestele din Kiev pot fi uşor supraestimate, pentru că nu reprezintă opinia tuturor ucrainienilor.

Manifestaţiile au loc în capitală, care se află în partea de ţară dominată de etnicii ucrainieni. (pe hartă este zona dominată de culoarea roşie)

Preşedintele Viktor Ianukovici provine, însă, din est, dintr-o zonă cu populaţie majoritară vorbitoare de limbă rusă.

Statuia lui Lenin

La alegerile prezidenţiale din 2010, 74,7% dintre locuitorii capitalei Kiev l-au votat pe Viktor Iuşcenko, contracandidatul actualului preşedinte.

În cealaltă parte a ţării, situaţia este diferită.

Când protestatarii din Kiev au dărâmat o veche statuie a fostului lider sovietic Vladimir Ilici Lenin, ucrainienii din zonele dominate de populaţie vorbitoare de limbă rusă şi-au exprimat nemulţumirea.

Manifestanţii văd decizia preşedintelui Viktor Ianukovici de a îndrepta ţara către Rusia ca pe un act de trădare.

O situaţie similară s-a înregistrat în cazul fostului prim-ministru şi lider al opoziţiei Iulia Timoşenko, acuzată de corupţie şi condamnată la închisoare după ce, se presupune, ar fi semnat un acord comercial favorabil Rusiei.

Max Fisher spune despre protestatarii de pe străzile Kievului că fac dovada unui curaj şi a unei voinţe politice remarcabile şi că au motive întemeiate să fie nemulţumiţi, motive care nu au nimic în comun cu delimitările etnice sau lingvistice.

Concluzia jurnalistului este că, în ciuda acestor cauze de natură politică şi economică, evenimentele din Ucraina sunt în mare măsură produsul “prăpastiei demografice, pe care clasa politică nu a reuşit să o astupe”.

Refuzul autorităţilor de la Kiev de a semna, în urmă cu două săptămâni, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a provocat în ţară cele mai ample demonstraţii de la Revoluţia Portocalie din 2004, care i-a adus la putere pe pro-occidentali.

În plus, protestatarii sunt nemulţumiţi de speculaţiile potrivit cărora preşedintele Viktor Ianukovici, care s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, ar încerca aderarea ţării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.